Chisăliţă: Gazele din depozite nu pot acoperi cu totul importurile din timpul iernii

Antonia Popescu |
Data actualizării: | Data publicării:
Dumitru Chisăliță: Clienții de energie electrică trebuie să depună declarații, chiar dacă au un singur loc de consum
Dumitru Chisăliță: Clienții de energie electrică trebuie să depună declarații, chiar dacă au un singur loc de consum

Cantitatea mare de gaze pe care o are România în depozite nu este suficientă pentru a acoperi cu totul importurile necesare în vârfurile de consum din iarnă, a afirmat, miercuri, Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

"Trebuie să fim atenţi şi să ne debarasăm un pic de mitul înmagazinării gazelor naturale. În ultima vreme, depozitele de gaze ni se prezintă ca fiind soluţia miraculoasă care poate să înlocuiască gazele din import. Din păcate, nu există această posibilitate, nici la nivelul României, nici al Uniunii Europene", a spus el, la Forumul Gazelor Naturale, organizat de publicaţia Financial Intelligence.

Chisăliţă a arătat că depozitele au fost construite mai mult din perspective comerciale şi tehnologice şi mai puţin din punctul de vedere al asigurării securităţii.

"Practic, ele nu au fost gândite niciodată să fie capabile să asigure 100% importuri. Este un element pozitiv că avem multe gaze în depozite, dar nu vom putea înlocui toată cantitatea de gaze care ar fi necesară în vârfuri de consum şi care anii trecuţi venea din import din Federaţia Rusă", a explicat preşedintele asociaţiei.

România a depăşit pragul de 3 miliarde de metri cubi de gaze în depozite, ceea ce reprezintă un record absolut, a scris luni, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Potrivit acestuia, luni, 7 noiembrie, sunt în depozite 3.000,7 milioane de metri cubi, ceea ce înseamnă 97,75% din capacitatea totală.

"Da, repet: NU vom avea probleme cu gazele în această iarnă. Populaţia şi economia nu vor avea de suferit", a susţinut Popescu.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, România are cu 701 milioane de metri cubi de gaze în plus în depozite, potrivit Transgaz.

Pragul minim aprobat pentru România în noul regulament al Comisiei Europene, de 80%, a fost atins pe 17 septembrie.

Bacşişul va apărea pe nota de plată de la 1 ianuarie 2023

Banii pe care îi lăsăm la restaurant sub formă de bacșiș vor ajunge integral la angajați. Proiectul de lege pentru fiscalizarea bacșișului se află pe masa Camerei Deputaților, forul decizional.

Această sursă de bani suplimentară a angajaților va fi considerată venit cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și fără a intra în sfera de aplicare a TVA, conform proiectului de lege căruia comisia de buget a deputaților i-a întocmit raport de adoptare, conform Profit.ro.

Conform formei amendate de deputați, prin bacșiș se înțelege „orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – “Restaurante”, 5630 – “Baruri și alte activități de servire a băuturilor”.

Indiferent cum va fi plătit, cu numerar sau pe card, el va trebui trecut pe bonul fiscal – același bon unde e trecută valoarea produsului/serviciului sau un alt bon. Iar dacă se cere factură, bacșișul va trebui trecut și acolo. Totuși, pentru cei ce livrează la domiciliu nu va fi obligatorie evidențierea pe bon.

Nota de plată va deveni obligatorie în acest context, deoarece proiectul prevede că, înainte de emiterea bonului fiscal, clientul va trebui să primească nota, pe care se va regăsi o secțiune referitoare la valoarea bacșișului. Interesant e că se stabilește inclusiv cât de mare va putea fi bacșișul: maximum 15% din valoarea consumației.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9748
Diferența -0.0003
Zi precendentă 4.9751
USD
Azi 4.5777
Diferența -0.0102
Zi precendentă 4.5879
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 20-05-2024
EUR flag1 EUR = 4.9748 RON
USD flag1 USD = 4.5777 RON
GBP flag1 GBP = 5.8147 RON
CHF flag1 CHF = 5.0370 RON
AUD flag1 AUD = 3.0641 RON
DKK flag1 DKK = 0.6668 RON
CAD flag1 CAD = 3.3626 RON
HUF flag1 HUF = 0.0129 RON
JPY flag1 JPY = 0.0294 RON
NOK flag1 NOK = 0.4288 RON
SEK flag1 SEK = 0.4282 RON
XAU flag1 XAU = 359.4834 RON
Monede Crypto
1 BTC = 306750.72RON
1 ETH = 14121.56RON
1 LTC = 381.00RON
1 XRP = 2.34RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.90% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.05%
6 luni: 6.06%
12 luni: 6.08%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 17590.01 1.31%
BET-BK 3239.15 1.22%
BET-FI 59098.28 -0.27%
BET-NG 1246.36 0.60%
BET-TR 37198.18 1.33%
BET-TRN 36282.45 1.33%
BET-XT 1493.29 1.17%
BET-XT-TR 3117.53 1.20%
BET-XT-TRN 3046.26 1.20%
BETAeRO 1053.57 0.21%
BETPlus 2596.43 1.25%
RTL 38635.08 1.38%

Opinii

Prof. Mircea Coșea

Mircea Coșea: BNR a ajuns un alergător singur de cursă lungă

Banca Națională a României a transmis luni, 13...

Parc industrial / FOTO: Freepik

Șanse bune pentru România. Parcurile industriale, o miză de 10 miliarde de euro

România are toate șansele să devină un...

Bogdan Chirieac

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel