Scădere economică și inflație suplimentară: efectele directe ale conflictului

Studiul utilizează un model econometric sofisticat (SVAR) pentru a estima impactul invaziei ruse în Ucraina, considerat un șoc geopolitic major. Rezultatele arată că, doar în 2022, produsul intern brut (PIB) al României a fost cu 1,4% mai mic decât ar fi fost în absența conflictului, iar rata inflației a fost cu 1,1 puncte procentuale mai mare. Comparativ, alte state din regiune – Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia – au înregistrat efecte negative similare, dar de o magnitudine ușor mai redusă.

În România, prețul gazelor naturale a crescut cu 34,2%, iar cel al petrolului cu 18,3%, amplificând costurile de producție și afectând consumul intern. PIB-ul a scăzut cu aproape 4% ca urmare directă a acestui șoc, în timp ce în SUA contracția a fost de circa 2%.

Inflația de bază, afectată pe termen lung

O constatare importantă a studiului este că, în România, inflația de bază – care exclude produsele volatile precum alimentele și energia – a continuat să crească până la jumătatea anului 2023, în ciuda încetinirii generale a prețurilor. Astfel, impactul războiului a fost mai persistent decât în alte țări din regiune. Inflația produselor energetice ar fi fost mai mică cu până la 8 puncte procentuale în absența conflictului, iar cea alimentară cu până la 5 puncte.

România și Polonia, cele mai vulnerabile din regiune

Autorii notează că România și Polonia au fost printre cele mai afectate economii, în principal din cauza vulnerabilităților structurale, a proximității față de zona de conflict și a rolului de „state de primă linie” în criza refugiaților. În același timp, ambele țări au înregistrat cele mai ridicate efecte negative asupra PIB-ului dintre cele analizate.

În ciuda politicilor publice aplicate – de la plafonarea prețurilor la energie până la creșteri ale dobânzilor – efectele inflaționiste s-au amplificat. În 2022, România a avut o inflație de 12%, față de mai puțin de 4% în 2021. Potrivit studiului, aproape un sfert din această creștere poate fi atribuit direct efectelor războiului.

Presiune pe finanțele publice și risc de dezechilibru extern

Pentru a atenua efectele economice, guvernul român a recurs la măsuri fiscale expansive – subvenții, scheme de ajutor, plafonări de preț –, ceea ce a pus o presiune suplimentară asupra bugetului și a contribuit la creșterea deficitelor. Pe fondul unui comerț exterior afectat de creșterea prețurilor la importuri, poziția externă a României s-a deteriorat semnificativ.

Perspective incerte și nevoia de ajustare structurală

Lucrarea avertizează că, deși analiza se limitează la efectele pe termen scurt, este probabil ca războiul din Ucraina să genereze schimbări structurale durabile – de la reconfigurarea relațiilor comerciale până la decuplarea economică de Federația Rusă. Autorii subliniază și riscul unei scăderi a încrederii investitorilor, mai ales în țările aflate în proximitatea geografică a conflictului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.