Cât se mai poate împrumuta România? Plafon oficial pentru datorie
28 Martie 2026
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) se întâlneşte luni într-o nouă şedinţă de politică monetară.
La şedinţa precedentă, care s-a desfăşurat la începutul lunii iulie, banca centrală a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Ultima majorare a dobânzii cheie a avut loc la începutul acestui an, în luna ianuarie, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior.
În cadrul ședinței programate pentru data de azi, luni, 7 august 2023, Banca Națională a României (BNR) urmează să anunțe noua rată a dobânzii de politică monetară, iar câteva zile mai târziu va prezenta raportul referitor la nivelul inflației. Economiștii continuă să își exprime opinia că rata cheie a dobânzii va rămâne neschimbată la 7% pe întreg parcursul acestui an. Anumiți analiști speculează că ajustarea ratei cheie a dobânzii ar putea avea loc în anul viitor, însă probabil nu în primul trimestru. Această abordare se bazează pe factorii inflaționari care se conturează în contextul modificărilor planificate ale politicii fiscale.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât în iunie menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.
De asemenea, BNR a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Ultima majorare a dobânzii cheie a avut loc la începutul acestui an, în luna ianuarie, când banca centrală a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior.
De ce nu reușesc creșterile dobânzilor să domolească inflația, se întreabă Financial Times
Băncile centrale au majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din anii '90 încoace, dar cea mai gravă criză de inflație din ultima generație nu a fost încă stăpânită.
Deși mulți au observat cu întârziere cât de mare se va dovedi a fi problema acestui val de inflație, oficialii reprezentând cele mai mari 20 de economii ale lumii au crescut acum ratele cu o medie de 3,5 puncte procentuale fiecare de când au început să înăsprească costurile de împrumut.
Cu toate acestea, nici președintele Rezervei Federale, Jay Powell, și nici președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, nu se așteaptă ca inflația să revină la ținta lor comună de 2 % înainte de începutul anului 2025.
În timp ce indicii principali ai prețurilor de consum au scăzut, bancherii centrali citează o inflație de bază mai mare, piețele forței de muncă restrânse și presiunile din sectorul serviciilor ca dovezi că prețurile vor continua să urce încă o perioadă de timp.
