ANAT acuză statul de eșec pe litoral: sezonul 2026, sub semnul întrebării
17 Martie 2026
Programul de ajustare fiscală ar putea facilita diferite situații care favorabile economiei naționale, printre acestea, corecția deficitului de cont curent.
Implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare ar fi de natură să accentueze corecţia deficitului de cont curent, odată cu reducerea celui bugetar, cu repercusiuni favorabile inclusiv asupra costurilor de finanţare a economiei şi a comportamentului cursului de schimb al leului, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 7 august 2023.
"Implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare aflate în discuţie, dar neadoptate deocamdată, ar fi de natură să accentueze corecţia deficitului de cont curent, odată cu reducerea celui bugetar, cu repercusiuni favorabile inclusiv asupra costurilor de finanţare a economiei şi a comportamentului cursului de schimb al leului", au susţinut în mai multe rânduri membrii Consiliului, potrivit documentului.
Totodată, programul de ajustare fiscală ar facilita revenirea ceva mai devreme a ratei anuale a inflaţiei în interiorul intervalului ţintei, prin slăbirea şi epuizarea mai rapidă a presiunilor inflaţioniste ale factorilor fundamentali, contribuind astfel la asigurarea stabilităţii economiei, au arătat membrii Consiliului. În aceste condiţii, a fost evidenţiat gradul ridicat de incertitudine ce caracterizează actuala prognoză de inflaţie, date fiind mai ales necunoscutele privind natura şi dimensiunea măsurilor ce vor fi adoptate, precum şi implicaţiile acestora.
În acelaşi timp, s-a reiterat că adoptarea unui pachet consistent de măsuri fiscal-bugetare în vederea continuării consolidării bugetare constituie o cerinţă inclusiv din perspectiva procedurii de deficit excesiv şi a angajamentelor asumate, dar şi a condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE, se arată în documentul citat.
În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.
S-a convenit, de asemenea, că o sursă de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, rămâne războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, date fiind şi potenţiale efecte mai severe exercitate asupra economiilor principalilor parteneri comerciali, afectate deja de inflaţia ridicată şi de condiţiile financiare înăsprite.
Potrivit Minutei, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 % ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.
