DCBusiness Actualitate Stiri Statul schimbă regulile pentru banii de pensie. Contul care poate transforma 300 de lei lunar într-o sumă uriașă

Statul schimbă regulile pentru banii de pensie. Contul care poate transforma 300 de lei lunar într-o sumă uriașă

Apare contul de investiții pentru pensie cu avantaje fiscale. Cum alegi între CEI-S și CEI-D și când poți scoate banii / Foto: Magnific
Parlamentul a adoptat conturile CEI pentru economisirea destinată pensionării. Cum funcționează CEI-S și CEI-D și ce riscuri există.

Românii vor putea economisi și investi pentru perioada pensionării printr-un nou instrument financiar, separat de pensia de stat și de actualele pensii private. Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, Legea Conturilor de Economii și de Investiții – CEI, cu 262 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Proiectul merge la președintele României pentru promulgare. Ulterior, Autoritatea de Supraveghere Financiară va trebui să elaboreze normele necesare aplicării.

Contul CEI nu este însă o pensie cu valoare garantată. Banii vor putea fi investiți în acțiuni, obligațiuni și fonduri, ceea ce înseamnă că valoarea portofoliului poate să crească, dar și să scadă.

Două conturi, două momente diferite de impozitare

Legea creează două tipuri de conturi, iar diferența principală privește momentul în care sunt impozitați banii.

  • CEI-S – contul cu regim de scutire

În acest cont sunt depuși bani proveniți din venituri deja impozitate. Titularul nu primește o deducere fiscală în momentul contribuției, dar:

- câștigurile realizate în interiorul contului nu sunt impozitate în perioada acumulării;

- dividendele, dobânzile și câștigurile de capital rămân în cont fără impozitare;

- retragerile făcute în condițiile legii sunt scutite de impozitul pe venit;

- sumele retrase nu intră în baza de calcul al contribuțiilor sociale.

Este, practic, varianta în care impozitul este plătit înainte ca banii să ajungă în cont.

  • CEI-D – contul cu regim de deductibilitate

În cazul CEI-D, contribuțiile sunt scăzute din venitul impozabil, iar impozitarea este amânată până la retragere.

Contribuțiile pot fi făcute de titular din salariu sau din veniturile obținute din activități independente, dar și de angajatorul la care salariatul are funcția de bază.

Contribuțiile acordate de angajator intră în sistemul beneficiilor salariale neimpozabile, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază, împreună cu celelalte beneficii pentru care Codul fiscal prevede acest plafon.

La retragerea banilor din CEI-D, întreaga sumă retrasă – contribuții și câștiguri – va fi impozitată cu 10%. În schimb, nu vor fi datorate contribuții sociale obligatorii.

Pe scurt, CEI-S înseamnă „impozitare acum, scutire la final”, iar CEI-D înseamnă „deducere acum, impozitare la final”.

Cine poate deschide un cont CEI

Potrivit formei adoptate de Parlament, orice persoană fizică va putea deschide unul sau mai multe conturi CEI, la o bancă sau la o societate de servicii de investiții financiare autorizată.

Aceeași persoană poate deține simultan atât conturi CEI-S, cât și conturi CEI-D, inclusiv la administratori diferiți. Tipul unui cont nu va putea fi schimbat după deschidere, însă activele vor putea fi mutate într-un alt cont de același tip, deschis pe numele aceluiași titular.

Transferul către alt administrator va trebui făcut în cel mult 15 zile lucrătoare, fără comision de transfer.

Contribuțiile sunt voluntare. Legea nu obligă titularul să depună lunar aceeași sumă, astfel că alimentarea contului va putea fi adaptată veniturilor disponibile.

În ce vor putea fi investiți banii

Fondurile acumulate vor putea fi investite în:

  • acțiuni;
  • obligațiuni;
  • titluri de participare la fonduri de investiții;
  • alte instrumente financiare admise pe piețe reglementate din Uniunea Europeană;
  • instrumente de pe piețe echivalente din state membre OCDE.

Instrumentele financiare derivate sunt, în principiu, excluse. Sunt permise însă fondurile care folosesc derivate pentru a reproduce evoluția unui indice sau pentru acoperirea unor riscuri.

Titularul va putea alege modul de administrare și investițiile disponibile, în limitele ofertei administratorului și ale regulilor care vor fi stabilite de ASF.

Când pot fi retrași banii

Contribuțiile vor putea fi făcute până la primul dintre următoarele momente:

  • deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă;
  • pensionarea anticipată;
  • pensionarea de invaliditate;
  • împlinirea vârstei de 65 de ani.

Din acel moment, titularul va putea solicita retragerea integrală sau parțială a banilor.

Prin urmare, CEI nu va funcționa precum un cont bursier obișnuit, din care investitorul poate retrage oricând numerar. Avantajele fiscale sunt acordate tocmai în schimbul păstrării economiilor pentru o perioadă îndelungată.

Cum diferă CEI de Pilonul III

CEI nu înlocuiește pensia facultativă și nu modifică Pilonul I, Pilonul II sau Pilonul III.

În cazul Pilonului III, participantul alege un fond de pensii, dar administratorul fondului decide structura investițiilor în limitele stabilite de lege. Contribuțiile beneficiază de deductibilitate fiscală în limitele prevăzute de Codul fiscal, în prezent de câte 400 de euro pe an pentru contribuția angajatului și cea suportată de angajator.

În cazul CEI, titularul are mai multă libertate în alegerea instrumentelor financiare și poate deține simultan mai multe conturi și portofolii. În schimb, își asumă mai direct riscul pieței și trebuie să urmărească atent comisioanele, diversificarea și nivelul de risc.

Față de un cont bursier obișnuit, CEI oferă avantajul neimpozitării câștigurilor, dividendelor și dobânzilor în perioada acumulării. Dezavantajul este că accesul la bani este restrâns până la pensionare sau până la vârsta stabilită de lege.

Ce se întâmplă dacă administratorul intră în faliment

Activele din conturile CEI vor fi evidențiate separat de celelalte active ale administratorului. Dacă banca sau societatea de investiții intră în faliment, titularul va putea alege un alt administrator la care să fie transferate activele.

Conturile vor beneficia de protecția prevăzută de legislația Fondului de Compensare a Investitorilor. Această protecție nu trebuie însă confundată cu garantarea randamentului.

Fondul de Compensare poate interveni în situațiile prevăzute de lege în care intermediarul nu poate restitui banii sau instrumentele financiare ale clientului. El nu acoperă pierderile produse de scăderea prețului acțiunilor, obligațiunilor sau fondurilor cumpărate.

Activele CEI nu vor putea fi executate silit, iar în cazul decesului titularului vor intra în masa succesorală. Moștenitorii vor putea transfera activele într-un cont propriu de același tip sau vor putea solicita vânzarea și plata lor, cu aplicarea regimului fiscal corespunzător.

Calculul celor 100.000 de euro nu este o promisiune

Unul dintre exemplele prezentate de inițiatorii legii pornește de la o contribuție de 10 lei pe zi, aproximativ 300 de lei pe lună, timp de 35 de ani.

La un randament real mediu de 7% pe an, suma acumulată ar putea depăși 500.000 de lei, echivalentul a aproximativ 100.000 de euro în valoarea actuală a banilor. Contribuțiile efective ar însuma numai 126.000 de lei, diferența provenind din capitalizarea randamentelor.

Calculul este însă unul optimist și nu reprezintă o garanție.

Pentru aceeași contribuție de 300 de lei pe lună, timp de 35 de ani, rezultatul matematic ar fi de aproximativ:

  • 222.000 de lei la un randament real de 3% pe an;
  • 341.000 de lei la un randament real de 5%;
  • 540.000 de lei la un randament real de 7%.

Sumele pot fi mai mici din cauza comisioanelor, a perioadelor de scădere a pieței sau a unor alegeri neinspirate. Randamentele istorice nu garantează câștiguri viitoare, iar un portofoliu concentrat într-un număr redus de acțiuni poate suferi pierderi importante.

Când ar putea deveni disponibile conturile

Legea urmează să fie trimisă la promulgare și apoi publicată în Monitorul Oficial. Potrivit textului adoptat, aceasta va intra în vigoare la 1 ianuarie a anului următor publicării.

ASF va avea la dispoziție 90 de zile de la publicarea legii pentru adoptarea normelor de aplicare. Băncile și firmele de investiții care vor dori să ofere CEI vor trebui, la rândul lor, să-și adapteze sistemele și documentația.

Autoritatea de Supraveghere Financiară consideră că noul mecanism poate transforma o parte din economiile populației în capital disponibil pentru companii și poate stimula investițiile pe termen lung. Autoritatea subliniază însă că CEI are un regim distinct de sistemele de pensii.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.