DCBusiness › Homepage › Sorin Cîmpeanu: Finanțarea învățământului superior „ne arde”. Soluția? Parteneriate public-private și asumare politică reală

Sorin Cîmpeanu: Finanțarea învățământului superior „ne arde”. Soluția? Parteneriate public-private și asumare politică reală

20 IUNIE 2025
Sorin Cimpeanu
Finanțarea învățământului superior din România se află într-un impas major, iar soluțiile tradiționale nu mai fac față, avertizează profesorul universitar dr. Sorin Cîmpeanu, care propune relansarea parteneriatelor public-private ca instrument viabil pentru dezvoltarea strategică a universităților, în contextul în care multe proiecte de învățământ dual riscă să rămână doar pe hârtie.

„Prezența dumneavoastră aici denotă interes pentru subiecte esențiale. Dacă adăugăm Sănătate, Mediu, Energie și Agricultură sustenabilă, practic avem toate domeniile de interes pentru dezvoltarea strategică a României”, a declarat Cîmpeanu, subliniind că finanțarea învățământului superior este un subiect care „ne arde” și nu mai poate fi amânat.

Un exemplu funcțional: ApaNova și lecția de durabilitate

În opinia sa, una dintre barierele majore în calea soluțiilor alternative de finanțare este „reticența istorică” față de parteneriatele public-private, generate de eșecuri anterioare. Cîmpeanu a subliniat însă că există exemple de succes, cum ar fi parteneriatul dintre ApaNova și municipalitatea Bucureștiului, care funcționează de peste două decenii și a beneficiat de investiții private de peste 700 de milioane de euro.

„Trebuie să învingem această teamă. Este momentul să dăm drept exemplu de bună practică și parteneriatele de succes”, a spus fostul ministru, adăugând că paradigma finanțării se schimbă atât la nivel național, cât și european, iar universitățile trebuie să se adapteze.

Învățământul dual, o oportunitate pierdută?

Cîmpeanu a vorbit și despre inițiativele de finanțare lansate în pandemie, menționând alocarea a un miliard de euro pentru digitalizare, infrastructură socială și dezvoltarea învățământului dual. Dintre cele 29 de proiecte contractate pentru campusuri de învățământ dual, doar unul a fost finalizat (la Oradea), iar pentru alte trei mai există șanse de implementare. În cazul universității unde a avut loc dezbaterea, proiectul este practic abandonat, cu „șanse zero” de a fi continuat.

„În anul 2020 aveam zero finanțare pentru învățământ superior. Ulterior, s-au alocat 1 miliard de euro pentru trei direcții: digitalizare, infrastructură socială și învățământ dual. Pentru învățământul dual s-au contractat 29 de proiecte, dar realitatea este dură – doar unul e finalizat, și mai sunt șanse pentru încă trei”, a spus Cîmpeanu.

De la entuziasm la stagnare: realitatea din teren

Inițial, Comisia Europeană a acceptat 10 campusuri de învățământ dual, câte două pe fiecare regiune. Sprijinul guvernamental a crescut numărul acestora la 29, dar multe au rămas doar pe hârtie. Cîmpeanu a remarcat că entuziasmul s-a lovit de realitățile bugetare și de lipsa unor mecanisme sustenabile de implementare. „Anul trecut, bugetul României arăta un pic mai bine și eram un pic mai mici decât suntem astăzi”, a comentat el ironic.

Concluzia: e nevoie de curaj și coerență

Profesorul a transmis că România are nevoie de o asumare curajoasă a reformei în educație, iar parteneriatele public-private pot oferi oxigen unui sistem blocat în subfinanțare cronică.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Homepage Vezi toate articolele