Cum se calculează dobânda la un credit ipotecar. Formula pe care orice viitor proprietar ar trebui să o înțeleagă
23 Februarie 2026
Păstrăvul curcubeu de Zăganu, aclimatizat în Marea Neagră, deschide noi oportunități pentru acvacultura românească. Transferul puietului din apă dulce în apă sărată a avut succes, iar peștii au ajuns la 1,6 kg în doar un an, potrivit specialiștilor de la INCDM „Grigore Antipa”. Fostul ministru Mircea Fechet subliniază că proiectul poate stimula investiții în ferme marine, fructe de mare românești și economia albastră a Dobrogei.
Păstrăvul curcubeu de Zăganu, Prahova, se adaptează perfect la apa marină, iar experimentul lansat în 2024 de specialiștii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină (INCDM) „Grigore Antipa” Constanța arată rezultate spectaculoase: transferul din apă dulce în apă sărată s-a realizat fără probleme, iar puietul a crescut de la 35 de grame la 1,6 kg în doar un an.
„E cea mai bună veste pentru investitorii în fermele de acvacultură, care pot începe să-și facă planuri de producție în Marea Neagră, de la Gura Portiței până la Vama Veche, pe toate perimetrele de luciu de apă închiriate de la Apele Române”, a declarat Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, într-o postare pe Facebook.
Pe lângă pești valoroși din punct de vedere economic, și fructele de mare românești pot fi cultivate în apele Mării Negre. „Antreprenorii cu tradiție au întins deja frânghiile în adâncuri, unde midiile au toate condițiile să se dezvolte”, a adăugat Fechet.
El a subliniat că, în calitate de ministru, a mizat pe profesionalismul cercetătorilor de la INCDM, unde se aclimatizează și lavracul (bibanul de mare european), existând premise bune și pentru cultivarea algelor.
„E o premieră pentru România, un pas decisiv spre economia albastră care, din punctul meu de vedere, este o șansă reală pentru Dobrogea, pentru pescuitul durabil, pentru turism, pentru industrie și pentru siguranța alimentară a românilor”, a spus fostul ministru.
Fechet vede în acest proiect un exemplu de „creare de la zero a unui cerc virtuos”, cu beneficii de la alimentație sănătoasă, locuri de muncă, producție și valoare adăugată, și până la scăderea deficitului comercial.
„Sper ca această reușită să deschidă parteneriate noi între administrație, cercetare și mediul privat, pentru că atunci când știința stă la baza tuturor deciziilor, avem și rezultate, și investiții inteligente”, a precizat el.
În final, Fechet a subliniat potențialul imens al Mării Negre.
„România nu duce lipsă nici de resurse, nici de idei, ci, uneori, doar de încredere. Aștept primele reacții ale celor care vor avea în farfurie hrana curată, sigură și sustenabilă, de la fermierii noștri marini”, a mai scris Mircea Fechet.