ROBOR rămâne blocat la niveluri ridicate. Semnalul venit din piața monetară și din titlurile de stat

Datele publicate de Banca Națională a României arată o piață monetară aproape înghețată la începutul lunii iunie, cu variații minime ale ROBOR, dar cu semnale importante în zona lichidității interbancare și a costurilor de finanțare ale statului. Pentru populație și firme, mesajul principal este că dobânzile nu dau încă semne clare de relaxare, iar nivelurile la care se împrumută băncile și statul rămân ridicate.

La 2 iunie 2026, ROBOR la 3 luni, indicatorul folosit frecvent în calculul ratelor la creditele mai vechi în lei, a fost cotat la 5,84% pe an, același nivel ca în 29 mai. ROBOR la 6 luni a rămas, de asemenea, la 5,91% pe an, iar ROBOR la 12 luni s-a menținut la 5,97% pe an. Practic, pe segmentul cel mai urmărit de debitori, piața nu a transmis o schimbare de direcție, ci mai degrabă o stabilizare la valori în continuare mari.

Ce s-a schimbat la ROBOR?

Cele mai multe scadențe ROBOR au rămas neschimbate între 29 mai și 2 iunie. Dobânda overnight a rămas la 5,63%, T/N la 5,64%, iar ROBOR la o săptămână la 5,71%. Singura mișcare vizibilă a fost la ROBOR la o lună, care a urcat ușor, de la 5,75% la 5,76%.

Comparativ cu 28 mai, datele arată însă o ușoară ajustare descendentă pe unele scadențe mai lungi. ROBOR la 6 luni era 5,92% în 28 mai și a coborât la 5,91% în 29 mai, nivel păstrat și la 2 iunie. ROBOR la 12 luni era 5,98% în 28 mai, apoi a coborât la 5,97% și a rămas acolo. Mișcările sunt mici, de ordinul a 0,01 puncte procentuale, dar arată că piața nu anticipează, cel puțin pentru moment, o creștere suplimentară a dobânzilor.

Pe partea ROBID, adică dobânzile la care băncile atrag depozite de la alte bănci, tabloul este la fel de stabil. ROBID la 3 luni a rămas la 5,54%, iar ROBID la 6 luni la 5,58%. Singura modificare între 29 mai și 2 iunie apare la ROBID la 12 luni, care a urcat de la 5,63% la 5,64%.

Ce înseamnă pentru românii cu credite?

Pentru cei care au credite calculate în funcție de ROBOR, datele nu aduc o veste spectaculoasă. Indicatorul nu a crescut semnificativ, dar nici nu a coborât. ROBOR la 3 luni, cel mai urmărit indicator pentru împrumuturile mai vechi în lei, rămâne la 5,84%, ceea ce înseamnă că presiunea asupra ratelor lunare continuă.

IRCC, indicatorul folosit pentru creditele noi acordate consumatorilor, este indicat de BNR la 5,58% pentru trimestrul IV din 2025. Acest nivel rămâne sub ROBOR la 3 luni, dar diferența nu este suficient de mare pentru a schimba radical povara ratelor, mai ales în cazul creditelor cu valori mari sau pe perioade lungi.

Dobânda de politică monetară a BNR este în continuare 6,50% pe an, cu facilitatea de creditare la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%. Aceste niveluri sunt valabile din 8 august 2024, iar ultima ședință a Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară a avut loc la 15 mai 2026. Faptul că dobânda-cheie nu a fost modificată păstrează cadrul general de dobânzi ridicate în economie.

Lichiditatea interbancară a scăzut vizibil

Un semnal important vine din zona depozitelor pe piața monetară interbancară. În 29 mai 2026, volumul mediu zilnic al stocului a fost de 2,255 miliarde lei, în scădere față de 3,013 miliarde lei în 28 mai. Și volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a coborât puternic, de la 697,2 milioane lei la 363,9 milioane lei.

În același timp, rata dobânzii la stoc a urcat de la 5,64% la 5,68%, iar rata dobânzii la tranzacții a crescut de la 5,56% la 5,66%. Cu alte cuvinte, pe o piață cu volume mai mici, dobânzile la tranzacțiile interbancare au crescut. Acest lucru poate sugera o lichiditate mai atent gestionată de bănci și o prudență mai mare în plasamentele pe termen scurt.

La nivel lunar, luna mai 2026 a adus un volum mediu zilnic al stocului de 3,105 miliarde lei, peste nivelul din aprilie, când fusese 2,882 miliarde lei. Volumul tranzacțiilor a crescut și el, de la 646,8 milioane lei în aprilie la 893,3 milioane lei în mai. În schimb, dobânzile medii lunare au coborât ușor: rata la stoc a trecut de la 5,65% în aprilie la 5,63% în mai, iar rata la tranzacții de la 5,58% la 5,54%.

Piața valutară: volum mai mic decât în aprilie și mult sub martie

Datele BNR arată și o temperare a activității pe piața valutară interbancară. În mai 2026, cumpărările de la clienți au fost de 2,180 miliarde euro, iar vânzările către clienți de 2,152 miliarde euro. Volumul total a fost de 2,461 miliarde euro.

Comparativ cu aprilie 2026, volumul total a scăzut de la 2,567 miliarde euro la 2,461 miliarde euro. Diferența este și mai mare față de martie 2026, când totalul volumului ajungea la 3,559 miliarde euro. Astfel, piața valutară a intrat în iunie după o lună mai calmă, cel puțin din perspectiva volumelor medii zilnice raportate de BNR.

Statul se împrumută în continuare la randamente ridicate

Pe piața primară a titlurilor de stat, cele mai recente licitații arată costuri de finanțare ridicate. Pentru obligațiunile de stat cu scadența la 29 octombrie 2029, randamentul mediu de adjudecare a fost de 6,54% pe an. Valoarea totală adjudecată a fost de 1,222 miliarde lei, după includerea sesiunii necompetitive.

Pentru obligațiunile cu scadența la 24 februarie 2038, randamentul mediu de adjudecare a fost de 6,97% pe an, iar valoarea totală adjudecată a fost de 487 milioane lei. Nivelul de aproape 7% pentru o maturitate lungă arată că investitorii cer în continuare randamente ridicate pentru a finanța statul pe termen lung.

Și ratele de referință pentru titlurile de stat indică o piață care rămâne tensionată. La 29 mai, rata BID la 10 ani era 6,90%, ușor sub nivelul de 6,91% din 28 mai. La 5 ani, rata BID a coborât de la 6,70% la 6,67%. Pe partea ASK, randamentul la 10 ani a scăzut de la 6,73% la 6,72%, iar cel la 5 ani de la 6,53% la 6,51%.

Mișcările sunt mici, dar direcția este ușor descendentă pe maturitățile de 5 și 10 ani. Totuși, nivelurile rămân ridicate, ceea ce înseamnă că finanțarea deficitului bugetar continuă să fie costisitoare.

Ce mesaj transmit datele BNR?

Imaginea de ansamblu este una de stabilitate aparentă, dar la dobânzi mari. ROBOR nu mai crește vizibil, însă rămâne la niveluri care apasă asupra creditelor. IRCC este mai jos decât ROBOR, dar tot ridicat. Piața interbancară arată volume zilnice mai mici și dobânzi mai mari la tranzacții, iar statul continuă să se împrumute la randamente consistente.

Pentru economie, aceste date transmit că perioada banilor scumpi nu s-a încheiat. Chiar dacă apar mici ajustări în jos pe unele scadențe, acestea sunt insuficiente pentru a vorbi despre o relaxare reală a condițiilor financiare. Pentru debitori, firme și stat, costul finanțării rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale momentului.