DCBusiness Actualitate Șomajul își păstrează tendința de scădere

Șomajul își păstrează tendința de scădere

România avea în decembrie 288.896 de șomeri
La sfârşitul lunii decembrie 2018, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,31%, în scădere cu 0,01 puncte procentuale (pp) față de luna anterioară şi sub valoarea înregistrată la finele aceleiași luni a anului 2017, cu 0,71 pp, se spune într-un comunicat al ANOFM.

Numărul total de şomeri la finele lunii decembrie a.c., de 288.896 persoane, a scăzut cu 680 persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare. Din totalul şomerilor înregistraţi, 62.004 au fost şomeri indemnizaţi şi 226.892 neindemnizaţi. Comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a crescut de la 3,32% (în luna noiembrie 2018) la 3,35%, iar rata şomajului feminin a scăzut de la 3,33% (în luna noiembrie 2018) la 3,27 %.

În funcție de mediul de rezidență, numărul şomerilor la finele lunii decembrie se prezintă astfel: 84.607 şomeri provin din mediul urban şi 204.289 şomeri provin din mediul rural.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (80.733), urmaţi de cei din grupa de vârstă peste 55 de ani (53.723), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (17.255).

Structura şomajului pe grupe de vârstă la finele lunii decembrie 2018 se prezintă sugestiv astfel:

Grupa de vârstă

Stoc la finelelunii de raportare

Total, din care:

288.896

< 25 ani

34.064

intre 25 si 29 ani

17.255

intre 30 si 39 ani

53.686

intre 40 si 49 ani

80.733

intre 50 si 55 ani

49.435

peste 55 ani

53.723

 

 

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (30,50%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 24,55% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,81 %.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele