Pensiile din sistemul public ar putea fi majorate cu peste 7%, potrivit unei propuneri legislative ajunse la Senat. Proiectul elimină prevederea prin care valoarea punctului de referință a fost înghețată la 81 de lei pe tot parcursul anului 2026.
Măsura ar presupune cheltuieli suplimentare de cel puțin 11,3 miliarde de lei numai în acest an. Documentul are însă o problemă importantă: deși calculele sunt făcute ca și cum majorarea s-ar aplica de la 1 ianuarie 2026, textul legii nu spune că pensionarii vor primi retroactiv diferențele pentru lunile în care au încasat pensiile neindexate.
Propunerea a fost inițiată de deputata neafiliată Monica Ionescu și a fost înregistrată la Camera Deputaților cu numărul BP 599/2026. Pe 1 septembrie a fost trimisă Senatului, prima Cameră sesizată, în timp ce Camera Deputaților va avea votul decizional, potrivit fișei oficiale a inițiativei.
Ce articol vrea să elimine proiectul
Proiectul conține un singur articol, prin care se propune abrogarea articolului XXXI din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Articolul pe care inițiatoarea vrea să îl elimine stabilește că, în anul 2026, valoarea punctului de referință utilizat la calcularea pensiilor se menține la 81 de lei. Tot acesta amână până în 2027 aplicarea mecanismului obișnuit de indexare.
Dacă proiectul va fi adoptat, ar redeveni aplicabilă formula din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Aceasta prevede că valoarea punctului de referință se majorează anual cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
„Prin efectul acestor prevederi, cuantumul pensiilor din sistemul public rămâne, pentru al doilea an consecutiv, neajustat la evoluția reală a prețurilor de consum, în condițiile în care rata inflației a continuat să erodeze puterea de cumpărare a beneficiarilor sistemului public de pensii”, susține inițiatoarea în expunerea de motive.
Punctul de referință ar crește de la 81 de lei
Fișa financiară prezintă două scenarii de majorare.
În scenariul de bază este utilizată rata medie anuală a inflației de 7,3% pentru anul 2025. În acest caz, valoarea punctului de referință ar crește de la 81 de lei la aproximativ 86,92 lei.
Un al doilea scenariu presupune o creștere reală cu 2% a salariului mediu brut. Jumătate din această creștere ar fi adăugată inflației, iar indexarea totală ar ajunge la 8,3%. Valoarea punctului de referință ar urca astfel la aproximativ 87,73 lei.
În cazul unei indexări de 7,3%, majorările orientative ar fi:
- aproximativ 146 de lei pentru o pensie de 2.000 de lei;
- aproximativ 183 de lei pentru o pensie de 2.500 de lei;
- aproximativ 219 lei pentru o pensie de 3.000 de lei;
- aproximativ 292 de lei pentru o pensie de 4.000 de lei.
Creșterea efectivă depinde însă de numărul total de puncte acumulat de fiecare pensionar.
În plus, nu toți beneficiarii ar primi automat bani în plus. Pensionarii cărora, după marea recalculare, le-a fost păstrat în plată un cuantum mai mare decât cel rezultat din noua formulă pot să nu beneficieze imediat de majorare. Creșterea VPR trebuie mai întâi să ducă pensia calculată peste valoarea protejată aflată deja în plată.
Cost de până la 12,9 miliarde de lei în 2026
În scenariul unei indexări de 7,3%, inițiatoarea estimează un cost bugetar suplimentar de 11,303 miliarde de lei în 2026.
Cheltuielile suplimentare ar continua și în anii următori:
- 11,72 miliarde de lei în 2027;
- 12,12 miliarde de lei în 2028;
- 12,54 miliarde de lei în 2029;
- 12,97 miliarde de lei în 2030.
Impactul cumulat în perioada 2026-2030 este estimat la aproximativ 60,66 miliarde de lei.
În scenariul unei indexări de 8,3%, costul ar ajunge la aproximativ 12,85 miliarde de lei în 2026 și la aproape 69 de miliarde de lei în cinci ani.
Inițiatoarea indică drept surse de finanțare contribuțiile de asigurări sociale, transferurile de la bugetul de stat, redistribuirile și rectificările bugetare. Documentul nu identifică însă o economie bugetară concretă sau o nouă sursă de venit care să acopere cheltuiala.
Stabilirea definitivă a sursei de finanțare este lăsată în sarcina Ministerului Finanțelor, a Ministerului Muncii și a Casei Naționale de Pensii Publice.
Proiectul promite bani de la 1 ianuarie, dar nu îi acordă explicit
Cea mai importantă problemă apare chiar între textul proiectului și fișa financiară anexată.
Toate calculele pornesc de la premisa că noua valoare a punctului de referință s-ar aplica de la 1 ianuarie 2026. Proiectul a fost însă trimis Senatului abia pe 1 septembrie și nu conține nicio prevedere privind aplicarea retroactivă.
Textul nu precizează:
- data de la care ar intra în plată punctul de referință majorat;
- dacă pensiile ar urma să fie recalculate de la 1 ianuarie 2026;
- dacă pensionarii ar primi diferențele pentru lunile anterioare;
- termenul în care casele de pensii ar trebui să facă plățile.
Legea pensiilor stabilește că indexarea are loc la începutul fiecărui an, în luna ianuarie. Prin urmare, simpla abrogare în cursul anului a articolului care a blocat indexarea nu garantează automat că diferențele vor fi acordate retroactiv.
Pentru ca pensionarii să primească banii începând cu luna ianuarie, proiectul ar trebui completat în Parlament cu o prevedere expresă privind recalcularea și plata diferențelor.
Pensiile militare și pensiile de serviciu nu sunt incluse
Inițiativa vizează exclusiv pensiile calculate în sistemul public pe baza valorii punctului de referință.
Proiectul nu elimină înghețarea pensiilor militare și nici pe cea a pensiilor de serviciu. Neindexarea acestora în 2026 este prevăzută într-un alt articol al Legii nr. 141/2025, care nu este modificat prin această propunere.
De asemenea, proiectul nu prevede o majorare distinctă a indemnizației sociale pentru pensionari. Așa-numita pensie minimă este stabilită separat și nu crește automat doar prin majorarea valorii punctului de referință.
Proiectul se află la începutul procedurii parlamentare. Pentru a produce efecte, trebuie adoptat de Senat și de Camera Deputaților, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial.