Magistrații au declanșat ”jihadul” și atacă reforma pensiilor speciale la CCR

ÎCCJ invocă „atacuri” la adresa statutului magistraților

Sub conducerea președintei Lia Savonea, Secțiile Unite ale ÎCCJ au hotărât să conteste la CCR legea prin care guvernul a crescut vârsta de pensionare la 65 de ani și a impus vechime de 35 de ani pentru pensia de serviciu. Magistrații reclamă și diminuarea cuantumului pensiei, precum și suprimarea actualizării pentru cei aflați încă în funcție.

În opinia instanței supreme, modificările repetate – ultima reformă fiind adoptată în 2023 – contravin principiului stabilității și securității juridice. „Un sistem judiciar ‘reformat’ de la un an la altul nu mai poate fi considerat independent”, se arată în documentul consultat de DCBusiness.

Argumentele magistraților

ÎCCJ invocă o serie de motive de neconstituționalitate:

• încălcarea principiului statului de drept, prin modificarea prea frecventă a statutului judecătorilor și procurorilor;

• discriminări între generații de magistrați, prin crearea a trei regimuri diferite de pensionare;

• nesocotirea avizului CSM, considerat obligatoriu în cazul unor astfel de modificări;

• folosirea abuzivă a procedurii de asumare a răspunderii de către Guvern, în condițiile în care existau deja proiecte similare în dezbatere parlamentară.

Judecătorii susțin că toate aceste măsuri afectează independența justiției în componenta sa financiară, subliniind că pensia de serviciu este parte integrantă a statutului magistratului.

Citește și: Magistrații nu sunt egali în fața pensiei – explicația CCR

În spatele disputei: pensiile speciale

Magistrații argumentează că impactul bugetar al pensiilor lor este nesemnificativ comparativ cu alte categorii de „pensii speciale”, dar că tocmai ei sunt singurii vizați de modificări. Prin sesizarea CCR, corpul magistraților încearcă să își apere atât pensiile de serviciu, cât și privilegiile asociate acestora.

Criticii consideră însă că această acțiune demonstrează rezistența sistemului judiciar la orice tentativă de reformă reală și dorința de a păstra un statut privilegiat, chiar și în condițiile unui deficit bugetar record și a presiunilor venite din partea Comisiei Europene.

O decizie cu impact major

Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea ÎCCJ. Dacă judecătorii constituționali vor admite argumentele, guvernul va fi pus în situația de a reveni asupra reformei pensiilor de serviciu, amânând sau chiar blocând implementarea jalonului PNRR privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

În caz contrar, magistrații vor trebui să accepte noile reguli – o schimbare care ar putea rescrie întregul echilibru financiar din interiorul sistemului de justiție.