DCBusiness Homepage Câți bani câștigă de fapt românii? Salariul mediu orar ne plasează în coada UE

Câți bani câștigă de fapt românii? Salariul mediu orar ne plasează în coada UE

Oameni pe stradă / Foto: Oana Pavelescu
În topul salariilor minime în Europa în 2025, România avansează, dar rămâne în coada clasamentului la câștiguri medii.

Luxemburg domină topul salariilor minime, în timp ce România face progrese notabile, dar rămâne printre țările cu cele mai mici venituri medii din UE.

Salariul minim în Europa: diferențe uriașe

Salariile minime legale din Europa continuă să varieze semnificativ în 2025, în funcție de nivelul de dezvoltare economică și de politicile naționale. Potrivit datelor Eurostat și Euronews, Luxemburg rămâne lider cu un salariu minim brut lunar de 2.638 euro, urmat de Irlanda, Țările de Jos și Germania. La polul opus se află Bulgaria (551 euro), în timp ce România se situează sub media UE, cu un salariu minim brut de 814 euro (echivalentul a 4.050 lei), în creștere față de anii precedenți.

Top 10 salarii minime brute în UE – ianuarie 2025:

Luxemburg – 2.638 euro

Irlanda – 2.282 euro

Țările de Jos – 2.193 euro

Germania – 2.161 euro

Belgia – 2.070 euro

Franța – 1.802 euro

Spania – 1.323 euro

Slovenia – 1.278 euro

Polonia – 1.091 euro

Lituania – 1.038 euro

România nu intră în topul celor mai mari salarii minime în cifre absolute, însă a avut cea mai mare creștere procentuală din UE în ultimul deceniu, potrivit unei analize Eurostat. Între 2015 și 2025, salariul minim din România a crescut de la aproximativ 234 euro la 814 euro.

Costul orei de muncă un UE

Cât de bine câștigă românii în realitate: veniturile medii orare

Salariul minim nu spune întreaga poveste despre nivelul de trai. Un indicator mai reprezentativ este câștigul mediu brut orar. Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat (2022):

România are un câștig mediu brut orar de 5,6 euro, al doilea cel mai mic din UE după Bulgaria (4,1 euro).

Alte țări aflate în apropierea României în acest clasament sunt Ungaria (5,7 euro), Portugalia (6,2 euro) și Polonia (6,9 euro).

La polul opus, Danemarca domină cu 29,8 euro/oră, urmată de Luxemburg (24,0 euro), Belgia (23,8 euro), Irlanda (20,3 euro) și Germania (19,4 euro).

Aceste diferențe înseamnă că, în termeni nominali, câștigul mediu orar din Danemarca este de 7,4 ori mai mare decât cel din Bulgaria.

Puterea reală de cumpărare: unde se poziționează România

Dacă ajustăm aceste venituri la costurile vieții din fiecare țară – prin indicatorul PPS (standardul puterii de cumpărare) – diferențele se mai estompează, dar rămân considerabile.

În PPS, România are un venit mediu brut orar de 9,9 unități, mai mare decât Bulgaria (6,7) și comparabil cu Grecia, Slovacia sau Croația.

Danemarca rămâne lider cu 22,4 PPS, urmată de Belgia (21,3), Luxemburg (18,4), Germania (17,3) și Irlanda (17,0).

Raportul dintre cel mai mare și cel mai mic venit orar în UE scade astfel de la 7,4:1 la 3,3:1 în PPS.

România: între avansuri nominale și decalaje reale

Deși România a înregistrat creșteri rapide ale salariului minim, venitul real mediu rămâne unul dintre cele mai scăzute din UE. Chiar și ajustat la nivelul de trai local, puterea de cumpărare este modestă comparativ cu Europa de Vest.

Cu toate acestea, trendul este pozitiv: România a intrat în top 10 salarii minime ajustate la SPP, depășind țări precum Portugalia, Grecia, Cipru, Croația sau Ungaria.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.