"Sunt perfect conştient de misiunea extrem de dificilă pe care o voi avea în gestiunea finanţelor publice ale României, dar de asemenea sunt perfect conştient că fără măsuri serioase, imediate, credibile, riscurile la adresa României sunt extrem de mari. Şi dacă vrem să înţelegem la nivel profund aceste riscuri, trebuie să ne uităm la cum am gestionat alte crize. Să ne amintim un pic de criza din 2008-2009. Şi atunci plana această chestiune legată de downgradare.
Ce a însemnat downgradarea în 2008-2009? Două agenţii de rating ne-au downgradat, a urmat o depreciere importantă, au crescut dobânzile, atât pentru titlurile de stat, cât şi pentru populaţie. Şi din nefericire, ce a urmat a însemnat o ajustare bruscă, violentă, pe care a trebuit să o facem, pentru că ne-am pierdut ratingul suveran şi am intrat în junk.
Acesta este un pericol foarte mare pe care trebuie cu orice preţ să-l evităm astăzi. Acesta e răul cel mai mare. Care este răul mai mic? Răul cel mic este să implementăm un pachet corectiv de măsuri, dar nu e deloc uşor. Trebuie făcut pentru că, dacă acest pachet corectiv nu este implementat, atunci riscăm să repetăm aceeaşi greşeală din 2008-2009", a spus Alexandru Nazare.
El a menţionat că România este în procedura de deficit excesiv din 2020 şi ar trebui să iasă din procedura de deficit excesiv, nu pentru că ne cere Bruxelles, "ci din ambiţia noastră".
Alexandru Nazare a afirmat că, atât timp cât România se află în procedură de deficit excesiv, este limitată capacitatea de negociere în Ecofin, capacitatea de negociere a programelor de finanţare, a negocierilor pe PNRR şi a negocierilor pe oricare alte planuri pe care ţara vrea să le negocieze în Consiliul de Miniştrilor de Finanţe.
"În acelaşi timp, nu trebuie doar să menţinem un rating. Astăzi ne luptăm să ne menţinem rating-ul. Un obiectiv fundamental al nostru, ar trebui să fie permanent, ar fi trebuit să fie creşterea rating-ului suveran. Pentru că acest rating suveran, şi vreau să explic lucrurile astea pentru că am văzut dezbaterea publică şi mi se par nişte lucruri foarte importante, de înţeles de către noi toţi şi de către populaţie în acest efort comun pe care trebuie să-l facem.
Ratingul suveran nu afectează doar titlurile şi finanţarea statului, care oricum se desfăşoară la un nivel extrem de mare. 250 de miliarde anul trecut, probabil alte 250 de miliarde de anul ăsta, pe care nu o să putem să-l ajustăm foarte curând. Adică va fi o ajustare graduală, oricât de mult ne luptăm, o să avem o curbă. Acest rating suveran, creşterea ratingului suveran e importantă pentru business, pentru toată economia privată, care din păcate nu poate creşte pentru că are acest rating pe care îl are ţara.
Ei nu pot merge mai sus de atât. Şi avem, slavă Domnului, multă energie bună de business în ţara asta, care are nevoie de creditare, are nevoia de resurse şi are nevoi de noi, de stat, să descătuşăm această chestiune, să creştem rating-ul, perspectiva. Vă amintesc că în 2021 am crescut, nu rating-ul, dar perspectiva de la negativ la pozitiv pentru două agenţii de rating, în şase luni", a declarat Alexandru Nazare.
El a spus că agenţiile de rating au luat acea decizie pentru că bugetul României din acel an a fost unul realist şi era era verificat în fiecare lună cu agenţiile şi cu Comisia.
"Ca atare, este fundamental să începem să construim bugetele în mod realist, să avem mecanisme de control pentru modul în care se construieşte bugetul de stat care este deschis aprobat în Parlament, dar care nu are o închidere bugetară care se întâmplă tot în Parlament. Este un lucru pe care l-am adresat printr-o lege pe care am depus-o, ştiţi foarte bine, legea respectivă este la comisie", a mai declarat Alexandru Nazare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.