Problema este că, pentru ca actul normativ să intre în vigoare, mai este nevoie de anumite acțiuni din partea Spaniei. Dar după depășirea tuturor formalităților, va exista un cadru legal actualizaare care va reglementa plata impozitului pe veniturile salariale ale românilor care lucrează în Spania.

Concret, ei vor plăti exclusiv impozitul pentru veniturile dobândite într-un singur stat. Există însă un dar. Este vorba despre rezidența fiscală, care determină se va determina în funcție de domiciliu și de reședință.

Ce anume se ia în calcul

Spre exemplul, dacă un salariat deține locuințe în ambele state, pentru stabilirea rezidenței fiscale va fi luată în considerare țara unde persoana în cauză are cele mai strânse relații personale și economice. În cazul în care nu are un domiciliu propriu, se va ține cont de statul unde locuiește în mod obișnuit. Iar dacă stă la fel de mult și într-o parte și în alta, criteriul va fi naționalitatea salariatului.

Citește și Dubla impozitare. Decizie pentru sute de mii de români

Trebuie menționat, totodacă, că, dacă persoana în cauză este consideră rezident român, dar muncește în Spania, impozitarea acestuia în România trebuie să se facă ținând cont de impozitul pe venit plătit în Spania, deducându-se din impozitul pe venit care trebuie plătit în România ceea ce s-a plătit în Spania