Studiu Deloitte: România produce mult, dar câștigă puțin. Soluțiile care pot schimba jocul

România dispune de resurse agricole considerabile, fiind a cincea suprafaţă agricolă din UE şi unul dintre cei mai mari producători de cereale, dar se confruntă cu pierderi mari de valoare pe lanţul intern, conform unei analize realizate de Deloitte România la solicitarea Confederaţiei Patronale Concordia.

Studiul analizează valoarea adăugată şi contribuţia a trei sectoare strategice la economia naţională: producţia agricolă primară, procesarea alimentară şi distribuţia şi comercializarea agroalimentară.

"Gradul scăzut de integrare în lanţurile valorice şi capacitatea limitată de procesare duc la pierderi semnificative de valoare adăugată. Blocajele sunt diferite pe cele trei verigi, dar se cumulează în acelaşi rezultat: o economie agricolă performantă în volum, dar slab valorificată în valoare adăugată", se arată în analiză.

Provocările din producţia agricolă primară

Astfel, în sectorul producţiei agricole primare, studiul arată că producţia primară este puternic afectată de: fragmentarea excesivă a terenurilor (peste 90% dintre exploataţii au sub 5 hectare), vârsta ridicată a fermierilor - peste 44% au peste 65 de ani, cel mai ridicat nivel din UE, infrastructură deficitară: irigaţii insuficiente, depozitare limitată, dotări tehnice învechite, pierderi mari în horticultură şi lapte, unde o parte importantă a producţiei nu ajunge în procesare. Aceşti factori limitează posibilitatea României de a valorifica propriile resurse şi contribuie la importuri ridicate la carne, lactate, legume şi fructe.

Principalele direcţii de acţiune recomandate de autorii studiului vizează: investiţii rapide în centre de colectare şi depozitare pentru horticultură şi lapte, accelerarea cadastrului şi stimularea contractelor pe termen lung, programe dedicate tinerilor fermieri şi formelor asociative şi extinderea irigaţiilor şi a infrastructurii locale (drumuri agricole, depozitare frigorifică).

Procesarea alimentară, veriga cu cel mai mare potenţial

În ceea ce priveşte sectorul de procesare alimentară, analiza arată că este veriga cu cel mai mare potenţial, dar şi cea mai subutilizată.

"Procesarea rămâne segmentul unde România pierde cea mai mare parte a valorii adăugate. Conform studiului: productivitatea este de trei ori mai mică decât media UE, unele unităţi de procesare funcţionează la doar 10-20% din capacitate, în special în sectorul cărnii, modernizarea tehnologică este insuficientă, există dificultăţi de acces la finanţare, în special pentru IMM-uri, iar lanţurile valorice sunt incomplete", potrivit sursei citate.

Direcţiile de acţiune recomandate în acest sector fac referire la un program strategic de modernizare tehnologică şi eficienţă energetic, facilitarea finanţării pentru investiţii şi capital circulant, stimularea valorificării subproduselor, integrare verticală între fermieri-procesatori-retaileri şi dezvoltarea unor politici comerciale proactive pentru export.

Blocaje în distribuţie şi necesitatea modernizării lanţului comercial

Referitor la distribuţie şi comercializare, analiza confirmă că performanţa distribuţiei depinde de echilibrarea relaţiilor pe întreg lanţul. În prezent, infrastructura de colectare, sortare, depozitare este insuficientă, mai ales în zonele rurale, multe produse locale nu pot ajunge în retail din cauza lipsei de standardizare, ambalare adecvată şi volume impredictibile, lanţurile scurte sunt slab dezvoltate, iar formele asociative ale producătorilor nu sunt încă funcţionale, piaţa are nevoie de un cadru coerent de certificare dar şi de branduri naţionale vizibile.

Potrivit analizei, direcţiile de acţiune recomandate sunt orientate către dezvoltarea centrelor regionale de colectare şi a pieţelor angro moderne, sprijin pentru profesionalizarea producătorilor în marketing, ambalare, etichetare, transparenţă în standardele de calitate şi mecanisme corecte de evaluare la recepţie, iniţiative comune de promovare a produselor româneşti, consolidarea colaborării între producători, procesatori şi retaileri.

Concluzii şi impactul aşteptat al reformelor propuse

Studiul şi direcţiile sale de acţiune pentru perioada următoare îşi propun să ofere o bază analitică solidă pentru reforme de politică publică: reducerea deficitului comercial, creşterea valorii adăugate, modernizarea lanţurilor agroalimentare şi să contribuie la un dialog structurat cu Guvernul României, Parlament şi actorii din lanţul agroalimentar asupra unor politici pe termen scurt şi mediu.

Analiza a fost realizată de Deloitte România la solicitarea Confederaţiei Patronale Concordia, în cadrul proiectului "Consolidarea capacităţii Concordia pentru dialog social" (cod SMIS 302141), finanţat prin Programul Educaţie şi Ocupare 2021-2027.

Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti şi este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel naţional. Cu o contribuţie de 30% din în PIB şi peste 450.000 de angajaţi în 3900 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin, Confederaţia Patronală Concordia este singura organizaţie din România membră BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).