Ucraina pregătește femei pentru industria dronelor folosite pe front
14 Martie 2026
Industria alimentară se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare din cauza resurselor naturale (penurie de apă, poluare, scăderea fertilității solului și poluarea aerului), a declinului polenizatorilor, a dăunătorilor și bolilor, din cauza reducerii biodiversității și a serviciilor ecosistemice, precum și din cauza impactul schimbărilor climatice, arată o analiză a Comisiei Europene.
Costurile de producție ale produselor agricole de bază vor impacta în continuare prețurile de consum, mai spun analiștii. "Dacă nu sunt abordate în mod corespunzător și urgent, aceste aspecte vor limita producția necesară pentru a asigura hrana unei populații mondiale în creștere", transmit analiștii Comisiei.
Europa nu nu va suferi în anul care urmează de o penurie de alimente, însă accesibilitatea mâncării este o preocupare din ce în ce mai mare pentru un număr în creștere de gospodării cu venituri mici, arată o analiză realizată de serviciile Comisiei Europene cu privire la principalii factori care afectează securitatea alimentară pe termen scurt-mediu și lung.
Or, în România, ca și în Croația, Grecia, Bulgaria , peste 40% din populație nu își poate permite o dietă sănătoasă (în conformitate cu orientările naționale).
În Europa, se estimează că 58 de milioane de persoane (7,8 %) sunt afectate de insecuritate alimentară moderată sau severă (FAO, 2022). Cea mai mare prevalență a insecurității alimentare severe, adesea asociată cu prevalența subnutriției, se observă în Europa de Sud, cu 2,8%.
Pe termen scurt, invazia rusă în Ucraina a avut efecte perturbatoare imediate asupra producției alimentare, a lanțurilor de aprovizionare, a piețelor și a comerțului, înrăutățind astfel disponibilitatea și accesul la alimente și provocând o insecuritate alimentară acută în unele țări terțe.
În unele părți ale lumii, acest lucru a dus la conflicte și a exacerbat și prelungit impactul altor șocuri, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme sau creșterea bruscă a prețurilor la alimente.
Potrivit analizei, producția de mâncare se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare din cauza resurselor naturale (penurie de apă, poluare, scăderea fertilității solului și poluarea aerului), a declinului polenizatorilor, a dăunătorilor și bolilor, din cauza reducerii biodiversității și a serviciilor ecosistemice, precum și din cauza impactul schimbărilor climatice.
„Dacă nu sunt abordate în mod corespunzător și urgent, aceste aspecte vor limita producția necesară pentru a asigura hrana unei populații mondiale în creștere”, transmit analiștii Comisiei.
Mâncarea continuă să se scumpească
Aceștia estimează că, în continuare, costurile de producție ale produselor agricole de bază vor impacta prețurile de consum. Acestea vor rămâne la un nivel istoric ridicat, în pofida unei scăderi observate în vara anului 2022, ca urmare a reducerii prețurilor la produsele de bază. Creșterea costurilor de producție pe întregul lanț de aprovizionare cu alimente (de exemplu, electricitate, prelucrare, ambalare, transport, răcire și încălzire), pune în dificultate toate întreprinderile, în special IMM-urile.
Inflația alimentară a ajuns la 18% în octombrie 2022, situându-se pe locul al doilea, după energie, ca cel mai mare contribuitor la rata inflației din UE și afectând în special prețurile produselor alimentare esențiale, cum ar fi pâinea, laptele, ouăle și brânza, precum și uleiurile și grăsimile, potrivit Economica.
