Studiu al Comisiei Europene: Cum va arăta 2023 din punct de vedere al securității alimentare

Antonia Popescu |
Data publicării:
Studiu al Comisiei Europene: Cum va arăta 2023 din punct de vedere al securității alimentare / Photo by cottonbro
Studiu al Comisiei Europene: Cum va arăta 2023 din punct de vedere al securității alimentare / Photo by cottonbro

Industria alimentară se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare din cauza resurselor naturale (penurie de apă, poluare, scăderea fertilității solului și poluarea aerului), a declinului polenizatorilor, a dăunătorilor și bolilor, din cauza reducerii biodiversității și a serviciilor ecosistemice, precum și din cauza impactul schimbărilor climatice, arată o analiză a Comisiei Europene.

 Costurile de producție ale produselor agricole de bază vor impacta în continuare prețurile de consum, mai spun analiștii. "Dacă nu sunt abordate în mod corespunzător și urgent, aceste aspecte vor limita producția necesară pentru a asigura hrana unei populații mondiale în creștere", transmit analiștii Comisiei.

Europa nu nu va suferi în anul care urmează de o penurie de alimente, însă accesibilitatea mâncării este o preocupare din ce în ce mai mare pentru un număr în creștere de gospodării cu venituri mici, arată o analiză realizată de serviciile Comisiei Europene cu privire la principalii factori care afectează securitatea alimentară pe termen scurt-mediu și lung.

Or, în România, ca și în Croația, Grecia, Bulgaria , peste 40% din populație nu își poate permite o dietă sănătoasă (în conformitate cu orientările naționale).

În Europa, se estimează că 58 de milioane de persoane (7,8 %) sunt afectate de insecuritate alimentară moderată sau severă (FAO, 2022). Cea mai mare prevalență a insecurității alimentare severe, adesea asociată cu prevalența subnutriției, se observă în Europa de Sud, cu 2,8%.

Pe termen scurt, invazia rusă în Ucraina a avut efecte perturbatoare imediate asupra producției alimentare, a lanțurilor de aprovizionare, a piețelor și a comerțului, înrăutățind astfel disponibilitatea și accesul la alimente și provocând o insecuritate alimentară acută în unele țări terțe.

În unele părți ale lumii, acest lucru a dus la conflicte și a exacerbat și prelungit impactul altor șocuri, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme sau creșterea bruscă a prețurilor la alimente.

Potrivit analizei, producția de mâncare se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare din cauza resurselor naturale (penurie de apă, poluare, scăderea fertilității solului și poluarea aerului), a declinului polenizatorilor, a dăunătorilor și bolilor, din cauza reducerii biodiversității și a serviciilor ecosistemice, precum și din cauza  impactul schimbărilor climatice.

„Dacă nu sunt abordate în mod corespunzător și urgent, aceste aspecte vor limita producția necesară pentru a asigura hrana unei populații mondiale în creștere”, transmit analiștii Comisiei.

Mâncarea continuă să se scumpească

Aceștia estimează că, în continuare, costurile de producție ale produselor agricole de bază vor impacta prețurile de consum. Acestea vor  rămâne la un nivel istoric ridicat, în pofida unei scăderi observate în vara anului 2022, ca urmare a reducerii prețurilor la produsele de bază. Creșterea costurilor de producție pe întregul lanț de aprovizionare cu alimente (de exemplu, electricitate, prelucrare, ambalare, transport, răcire și încălzire), pune în dificultate toate întreprinderile, în special IMM-urile.

Inflația alimentară a ajuns la 18% în octombrie 2022, situându-se pe locul al doilea, după energie, ca cel mai mare contribuitor la rata inflației din UE și afectând în special prețurile produselor alimentare esențiale, cum ar fi pâinea, laptele, ouăle și brânza, precum și uleiurile și grăsimile, potrivit Economica.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 5.0694
Diferența -0.0013
Zi precendentă 5.0707
USD
Azi 4.3258
Diferența 0.0000
Zi precendentă 4.3258
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 5.0694 RON
USD flag1 USD = 4.3258 RON
GBP flag1 GBP = 5.8565 RON
CHF flag1 CHF = 5.4221 RON
AUD flag1 AUD = 2.8769 RON
DKK flag1 DKK = 0.6791 RON
CAD flag1 CAD = 3.1257 RON
HUF flag1 HUF = 0.0129 RON
JPY flag1 JPY = 0.0292 RON
NOK flag1 NOK = 0.4377 RON
SEK flag1 SEK = 0.4630 RON
XAU flag1 XAU = 506.8417 RON
Monede Crypto
1 BTC = 502513.82RON
1 ETH = 20042.99RON
1 LTC = 501.97RON
1 XRP = 13.15RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET20831.380.87%
BET-BK4030.700.75%
BET-EF1127.090.53%
BET-FI73651.16-0.18%
BET-NG1514.180.66%
BET-TR48341.830.87%
BET-TRN46740.020.87%
BET-XT1785.470.79%
BET-XT-TR4056.750.80%
BET-XT-TRN3932.370.79%
BETAeRO956.220.39%
BETPlus3051.290.83%
RTL46642.870.96%

Opinii

Portul Constanța / Foto: kepass / Pixabay
Analistul economic Adrian Negrescu / FOTO: Facebook

Negrescu: TVA-ul ne „sângerează” bugetul, taxarea inversă e soluția

Adrian Negrescu: Extinderea taxării inverse, o...

Cristian Popa, BNR

Cele trei sectoarele unde România nu găsește oameni. Avertisment din partea BNR

BNR: România are un deficit de forță de muncă...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
pixel