„Aceste niveluri vor fi rezultatul diminuării ritmului de creştere economică şi al măsurilor privind cheltuielile guvernamentale, pe măsură ce se apropie viitoarele alegeri – cele prezidenţiale din 2019 şi cele parlamentare din 2020. Considerăm că este cu atât mai ambiţios obiectivul Guvernului de a reduce drastic diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată datorată (TVA) şi TVA colectată, cea mai mare diferenţă în UE, conform datelor Comisiei Europene. În acelaşi timp, reducerea, din nou, a cheltuielilor cu investiţiile ar putea fi o provocare, având în vedere nevoile acute de infrastructură ale României”, au precizat reprezentanţii S&P.

De asemenea, pentru 2021 şi pentru 2022, deficitul bugetar este estimat la 3,4% din PIB, respectiv 3,3% din PIB. Raportul nu meţionează, dar depăşirea ţintei de 3% poate atrage declanşarea procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene (CE), ceea ce echivalează cu un control mai strict al cheltuielilor bugetare.

În raportul agenţiei de rating mai este remarcat faptul că deficitul bugetar din 2018 a rămas sub nivelul de 3% din PIB, ca urmare a performanţei solide a veniturilor bugetare, susţinute de o creştere ridicată a PIB-ului nominal şi de un alt an cu o alocare slabă pentru investiţii. 

„Considerăm că prioritizarea cheltuielilor de consum în faţa cheltuielilor de investiţii este negativă pentru competitivitatea şi creşterea pe termen lung a României. Salariile şi contribuţiile la asigurările sociale reprezintă o parte rigidă şi inflexibilă a cheltuielilor Guvernului, la aproximativ 60% din total. Credem că această dispoziţie lasă Guvernului puţin spaţiu pentru a efectua cheltuieli de capital, care sunt estimate să crească semnificativ conform prognozelor guvernamentale din bugetul pentru 2019. Deficitul fiscal mare al României, pe fondul expansiunii economice foarte rapide, evidenţiază vulnerabilitatea ţării la şocurile externe potenţiale şi o încetinire pronunţată a creşterii economice. Politica fiscală prociclică a Guvernului erodează câştigurile fiscale greu câştigate în anii de după criză”, au explicat reprezentanţii S&P.

De asemenea, PIB-ul nominal este estimat să ajungă anul viitor la 1.089 de miliarde de lei (266 de miliarde de dolari), la 1.163 de miliarde de lei (291 de miliarde de dolari) în 2021 şi la 1.242 de miliarde de lei (310 de miliarde de dolari) în 2022.

Citește și:Bani mulți pentru fermieri prin PNDR. Unde merg

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.