"Am avut recent curiozitatea să urmăresc pe Google Trends interesul românilor faţă de termenul "deficit". Rezultatele sunt interesante: în ultimele 12 luni, căutările sunt la nivel maxim, 100 din 100, deci fenomenul preocupă, şi nu doar pe noi, economiştii. Dacă privim retrospectiv ultimii 5 ani sau chiar de când există date disponibile, interesul pentru termenul "deficit" nu a fost niciodată atât de ridicat. Acest lucru ne arată clar că problema deficitului bugetar nu este doar o preocupare tehnică, ci şi una socială.

Ca reprezentant al băncii centrale, profit de ocazie să subliniez aici urgenţa. Există o urgenţă în abordarea acestei probleme spinoase, dar necesar a fi adresată. Pieţele financiare ne penalizează deja şi o vor face cu o intensitate mult mai mare dacă România nu vine rapid cu un plan solid şi credibil de reducere a deficitului bugetar.

Trebuie să fim conştienţi că pieţele financiare reacţionează prompt, adesea violent, atunci când percep lipsa de viziune sau nehotărârea factorilor de decizie", a spus Cristian Popa, la conferinţa "România în vâltoarea crizelor. Riscuri, oportunităţi şi ancore pentru dezvoltarea sistemului financiar-bancar în noul context naţional şi global", organizată de Grupul de presa MediaUno.

Citând din Marin Preda, acesta a arătat că "timpul nu mai are răbdare cu noi", iar dacă nu vom acţiona cu hotărâre, deficitul bugetar va fi corectat, dar nu de către noi, ci de către pieţe, brusc şi cu costuri economice, politice şi sociale foarte ridicate însă. Potrivit acestuia, consolidarea fiscală "nu este un moft, ci o necesitate stringentă".

"Ca economist, ca să adaug şi o notă mai personală, cred cu convingere că nu trebuie să renunţăm la principii. Orice efort de consolidare fiscală durabilă trebuie să înceapă printr-o revizuire riguroasă a cheltuielilor publice şi că problema trebuie atacată pornind de la sursă. Eficientizarea alocării resurselor bugetare reprezintă un prim pas firesc într-un proces de ajustare sustenabilă iar risipa nu trebuie tolerată. Rămâne, desigur, întrebarea dacă măsurile de reducere a cheltuielilor pot aduce sumele necesare.

Astfel, următoarea etapă logică, dar şi morală, este îmbunătăţirea colectării veniturilor, colectare ce este redusă în România.

Abia ulterior, în măsura în care cele două demersuri nu sunt suficiente, se poate discuta realist, echilibrat şi asumat despre ajustări la nivelul taxării. Orice altă ordine a realizării acestor trei categorii de măsuri poate ridica probleme de moralitate în societate. Şi pare că ridică deja. Deşi veniturile statului se află pe o pantă ascendentă, ele sunt frecvent şi rapid depăşite de o dinamică mult mai accelerată a cheltuielilor. Astfel că, fără un control ferm al cheltuielilor, orice progres în materie de venituri riscă să devină puţin relevant", a declarat Cristian Popa.

El a afirmat că negocierile politice din jurul deficitului sunt fireşti şi nu ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că fac parte din exerciţiul democraţiei.

"Însă, mai important decât negocierile este să avem o viziune clară asupra viitorului nostru economic. Aşa cum bine spunea Peter Drucker, "cel mai bun mod de a prezice viitorul este să-l creezi". Este esenţial ca politica fiscală să fie condusă de o perspectivă pe termen lung, nu de urgenţele electorale sau de presiuni conjuncturale. În acest context, merită reamintit un avertisment recent al guvernatorului Băncii Naţionale a României: "problema datoriei nu a fost niciodată mai apăsătoare" a transmis recent dumnealui.

"Credibilitatea politicii fiscale a României joacă un rol crucial în menţinerea încrederii investitorilor, controlul costurilor de împrumut şi asigurarea stabilităţii macroeconomice pe termen lung". Şi aşa este. Alegerea măsurilor este o chestiune politică, iar mixul de măsuri va fi, la rândul său, unul politic. BNR nu se implică în acest proces", a precizat Popa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.