România ar putea avea la dispoziție mai puțini bani europeni pentru agricultură, dezvoltare regională și pescuit în perioada 2028-2034. Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene a propus o reducere cu 8% a proiectului de buget prezentat de Comisia Europeană, echivalentă cu 141 de miliarde de euro. În varianta de compromis, bugetul ar ajunge la aproximativ 1.600 de miliarde de euro.
Reducerea propusă pentru dezvoltare regională, agricultură și pescuit este de 3% față de sumele din proiectul Comisiei. Pentru competitivitate și securitate, tăierea ar fi mai mare, de 13%. Aceste procente se referă la capitolele bugetului european, nu reprezintă o reducere automată, în aceeași proporție, a sumelor care ar urma să revină României.
Propunerea irlandeză este o bază de negociere pentru următorul cadru financiar multianual, nu bugetul final al Uniunii. Comisia Europeană a prezentat în iulie 2025 un proiect de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru cei șapte ani, calculat în prețuri curente. Pentru comparația care stă la baza reducerii de 8%, președinția irlandeză a recalculat propunerea Comisiei la 1.760 de miliarde de euro în prețurile din 2025. Față de acest reper, reducerea propusă este de 141 de miliarde de euro.
Așadar, procentul nu înseamnă că bugetul UE ar fi cu 8% mai mic decât cel din perioada 2021-2027. Chiar și după ajustarea propusă, suma totală ar fi cu aproximativ 30% mai mare decât bugetul actual, potrivit Reuters. Discuția privește în primul rând cât din creșterea propusă de Comisie va fi păstrată și cum vor fi împărțiți banii între domeniile tradiționale și noile priorități ale Uniunii.
Pentru România, miza nu se limitează la alocările pentru agricultură și coeziune. Bugetul european susține proiecte de infrastructură, investiții în localități și regiuni, programe pentru fermieri și finanțări pentru cercetare, competitivitate și securitate. În același timp, proiectul Comisiei pentru 2028-2034 prevede schimbări de structură: mai multe fonduri gestionate prin planuri naționale și regionale de parteneriat, care ar reuni finanțări pentru coeziune, agricultură, pescuit și alte domenii.
Reducerea de 3% se referă la cheltuielile europene pentru dezvoltare regională, agricultură și pescuit, comparate cu propunerea Comisiei. Cifra nu arată, de una singură, cu cât ar scădea finanțările României. Pentru un calcul național sunt necesare alocările pe fiecare program, regulile de distribuire și forma finală a planurilor de parteneriat.
De aceea, o estimare a efectelor pentru România ar trebui să distingă între politica de coeziune, sprijinul acordat fermierilor, dezvoltarea rurală, pescuit și fondurile pentru competitivitate, cercetare și apărare. O reducere identică aplicată întregii alocări naționale ar putea da o imagine înșelătoare: fiecare capitol are propriile reguli, iar accesul la unele finanțări depinde de proiectele depuse și de criteriile europene.
Guvernul ar trebui să prezinte o simulare care să arate ce s-ar întâmpla cu sumele estimate pentru România în fiecare dintre aceste domenii, în raport cu proiectul inițial al Comisiei. Ar conta și o comparație cu banii pe care țara i-ar putea atrage în actualul cadru financiar, precum și cu contribuțiile pe care le varsă la bugetul UE. Fără aceste date, nu se poate spune în mod responsabil câți bani ar pierde România și ce programe ar fi afectate cel mai mult.
Președinția României a transmis, după o reuniune de lucru din 9 octombrie cu reprezentanți ai Guvernului și experți, că țara va susține un buget european ambițios și menținerea nivelurilor generale de finanțare pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. România va pleda, de asemenea, pentru investiții în apărare, cu atenție pentru flancul estic și zona strategică a Mării Negre, precum și pentru competitivitate și reducerea dependențelor în energie și tehnologie.
Poziția României este relevantă deoarece țara este beneficiar al fondurilor europene pentru investiții și dezvoltare. Totuși, declarația publică privind menținerea finanțării nu precizează ce sumă ar urma să solicite Bucureștiul și nici ce impact ar avea concret compromisul irlandez asupra programelor românești. Aceste cifre vor depinde de negocierile dintre statele membre și de regulile finale de alocare.
Compromisul irlandez încearcă să apropie poziții care rămân îndepărtate. Germania, Suedia și Țările de Jos au cerut economii mai mari și au criticat faptul că reducerea nu este suficientă. În schimb, Parlamentul European susține o creștere de 10% față de propunerea Comisiei și a avertizat că planul irlandez ar slăbi capacitatea Uniunii de a-și finanța prioritățile.
Irlanda propune și surse noi de venit pentru bugetul european, estimate la 55 de miliarde de euro. Acestea ar include venituri din taxe vamale, o parte din sumele obținute de guvernele statelor membre din vânzarea certificatelor de emisii de carbon și contribuții anuale ale companiilor mari care operează în Uniune. Noile venituri ar urma să contribuie la finanțarea priorităților europene, dar nu elimină disputa privind dimensiunea bugetului și distribuirea cheltuielilor.
Liderii europeni urmează să discute propunerea la reuniunea Consiliului European din 15-16 octombrie. Acordul asupra cadrului financiar multianual necesită unanimitatea statelor membre, iar Parlamentul European trebuie să își dea consimțământul. Până la un acord, cifrele din varianta irlandeză rămân o ofertă de negociere: bugetul final și sumele care vor reveni României nu sunt stabilite.
