Lituania, Letonia și Estonia cer interzicerea tranzitului cerealelor rusești prin UE. Măsura nu a fost adoptată, iar efectele pentru fermierii români și Portul Constanța sunt încă incerte.
Lituania, Letonia și Estonia au cerut Uniunii Europene să interzică tranzitul cerealelor rusești prin teritoriul comunitar. Solicitarea a fost transmisă vineri, 9 octombrie, printr-o scrisoare comună adresată președintelui Consiliului European, António Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Este o propunere, nu o sancțiune europeană deja adoptată. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a anunțat că va ridica subiectul la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare. Estonia a interzis deja, printr-o măsură națională, tranzitul cerealelor provenite din Rusia și Belarus pe teritoriul său. Eesti Vabariigi Valitsus
În scrisoarea comună, liderii celor trei state spun că Rusia atacă porturi, nave comerciale și căi ferate ucrainene, în timp ce caută noi rute pentru exportul propriilor cereale. Ei susțin că infrastructura europeană nu ar trebui să faciliteze aceste transporturi și cer, totodată, măsuri care să împiedice exportul prin UE al cerealelor despre care afirmă că au fost furate din teritoriile ucrainene ocupate.
Solicitarea vine pe fondul schimbării rutelor de export ale Rusiei. Atacurile asupra infrastructurii din zona Mării Negre au afectat transporturile și au determinat companii rusești să caute alte soluții, inclusiv folosirea unor terminale din porturile rusești de la Marea Baltică.
Reuters a relatat în august că Rusia a exportat 46,3 milioane de tone de cereale pe mare prin porturi de la Marea Neagră și Marea Azov în sezonul iulie 2025–iunie 2026, adică aproximativ 90% din totalul exporturilor sale maritime de cereale. Porturile rusești de la Marea Baltică au expediat în aceeași perioadă aproximativ un milion de tone, iar solicitările pentru transportul feroviar către acestea au ajuns la cinci milioane de tone până la 18 august. reuters.com
Propunerea balticilor vizează tranzitul cerealelor rusești prin teritoriul Uniunii. Ea nu trebuie confundată automat cu o interdicție asupra tuturor exporturilor rusești de cereale sau cu blocarea oricărui transport care pleacă dintr-un port rusesc de la Marea Baltică. Aplicarea concretă ar depinde de forma măsurii și de rutele vizate: transportul feroviar, rutier sau maritim și folosirea infrastructurii din statele UE.
O interdicție europeană ar putea obliga exportatorii să își schimbe logistica. În funcție de amploarea măsurii, o parte din transporturi ar putea fi redirecționată către alte rute și piețe, inclusiv Turcia, Africa sau Orientul Mijlociu. Totuși, o schimbare de traseu nu înseamnă automat dispariția cerealelor rusești de pe piața mondială. Volumul disponibil, costul transportului și cererea cumpărătorilor ar conta în continuare.
Deocamdată, nu există o decizie europeană și nici date care să arate cât din fluxurile vizate de propunere ar putea fi redirecționate prin România. Prin urmare, nu se poate estima un efect concret asupra prețurilor cerealelor sau asupra volumelor operate în Portul Constanța.
Pentru România, efectul s-ar putea transmite prin două canale: concurența pe piețele unde ajung cerealele și fluxurile comerciale din regiunea Mării Negre. Dacă o parte din transporturile rusești ar fi restricționată ori ar deveni mai costisitoare, fermierii români ar putea beneficia de o presiune concurențială mai mică pe anumite piețe. Dar acest rezultat nu este garantat: cerealele rusești ar putea ajunge în continuare la cumpărători prin alte rute, iar prețurile depind și de recolte, cererea globală și costurile logistice.
Nici o creștere a traficului prin Constanța nu poate fi presupusă. Portul ar putea deveni relevant pentru anumite fluxuri regionale numai dacă exportatorii, cumpărătorii și operatorii logistici ar considera ruta fezabilă. Contează originea mărfii, regulile care s-ar adopta și costurile transportului până la port. Cererea baltică de interzicere a tranzitului, singură, nu stabilește că aceste transporturi ar fi mutate în România.
Deocamdată, miza imediată este politică: Estonia, Letonia și Lituania încearcă să transforme măsurile și presiunile naționale într-o poziție comună a UE. Următorul moment de clarificare va fi reuniunea Consiliului European, unde premierul estonian intenționează să ridice subiectul. Până la o decizie, solicitarea nu modifică regulile europene aplicabile și nu schimbă, prin ea însăși, fluxurile comerciale din Portul Constanța.
