Economiștii americani Robert E. Hall și Michael Woodford au câștigat Premiul pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel pe 2026. Academia Regală Suedeză de Științe i-a recompensat pentru cercetările privind „fundamentele microeconomice ale stabilizării macroeconomice” – o formulare care descrie felul în care deciziile oamenilor și ale companiilor influențează întreaga economie.
Hall este profesor emerit la Universitatea Stanford, iar Woodford este profesor la Universitatea Columbia. Munca lor a contribuit la dezvoltarea unor modele folosite de băncile centrale și ministerele de finanțe pentru a analiza cum poate fi gestionată economia în perioade de inflație, recesiune sau alte șocuri.
Ce înseamnă „fundamente microeconomice”
Pe înțelesul tuturor, laureații au ajutat economiștii să studieze economia pornind de la deciziile concrete ale oamenilor și firmelor. O familie hotărăște cât consumă și cât economisește. O companie decide dacă investește, angajează sau schimbă prețurile. Împreună, milioane de astfel de alegeri influențează inflația, producția și locurile de muncă.
Unele modele mai vechi urmăreau în principal legăturile statistice dintre indicatori mari, precum inflația și producția. Cercetările lui Hall și Woodford au ajutat la construirea unor modele care încearcă să explice și ce se află în spatele acestor evoluții: cum reacționează familiile și firmele la schimbări și ce așteaptă ele să se întâmple în viitor.
Acest lucru contează pentru că o măsură economică nu acționează în gol. O modificare a dobânzii, de exemplu, poate schimba decizia unei familii de a lua un credit sau a unei firme de a face o investiție. Înțelegând mai bine aceste reacții, autoritățile pot estima mai atent efectele unor măsuri înainte de a le lua.
Cum ajută modelele în fața unui șoc economic
Să presupunem că energia se scumpește brusc. Familiile au mai puțini bani pentru alte cumpărături, iar companiile se confruntă cu costuri mai mari și pot majora prețurile. Banca centrală trebuie să evalueze dacă scumpirea va rămâne limitată la energie sau se va răspândi în economie și va alimenta inflația.
Modelele dezvoltate pe baza cercetărilor celor doi îi ajută pe responsabili să analizeze cum ar putea reacționa gospodăriile și companiile la creșterea prețurilor, la dobânzi și la anunțurile despre viitoarele măsuri economice.
Aceste instrumente nu pot elimina crizele și nu oferă o rețetă sigură, dar îi ajută pe decidenți să compare opțiunile și să înțeleagă mai bine efectele lor. Potrivit Comitetului Nobel, cercetările laureaților au îmbunătățit capacitatea autorităților de a răspunde unor șocuri precum crizele energetice sau schimbările bruște ale consumului gospodăriilor.
Contribuția lui Robert Hall
Robert Hall a studiat, între altele, felul în care gospodăriile își planifică cheltuielile în funcție de veniturile pe care se așteaptă să le aibă în viitor. O familie care crede că veniturile îi vor crește în timp poate lua decizii diferite față de una care se așteaptă ca venitul suplimentar să fie doar temporar. Alegerile gospodăriilor influențează cererea pentru bunuri și servicii și, implicit, activitatea economică.
Hall, în vârstă de 83 de ani, este profesor emerit de economie la Stanford și senior fellow emerit la Hoover Institution. De-a lungul carierei, a cercetat și fluctuațiile economice, ocuparea forței de muncă și politica economică.
Contribuția lui Michael Woodford
Michael Woodford a dezvoltat idei despre modul în care dobânzile și așteptările publicului influențează economia. Dacă o bancă centrală explică ce urmărește și ce măsuri ar putea lua în viitor, familiile și companiile își pot schimba de pe acum planurile de consum, economisire, investiții sau stabilire a prețurilor.
De aceea, comunicarea băncii centrale poate influența economia înainte ca autoritatea să schimbe efectiv dobânda. Această abordare a devenit cunoscută și prin practica numită „forward guidance”, prin care banca centrală le transmite piețelor și publicului indicii despre direcția viitoare a politicii monetare. Woodford este profesor de economie politică la Columbia University și a predat, de-a lungul carierei, și la Universitatea din Chicago și Princeton.
Un premiu pentru cercetări cu aplicare în politica economică
Cercetările lui Hall și Woodford au contribuit la o schimbare de perspectivă: pentru a înțelege evoluția economiei în ansamblu, economiștii trebuie să studieze și felul în care oamenii și companiile iau decizii. Modelele rezultate din această abordare sunt folosite în analiza politicilor economice de bănci centrale și ministere de finanțe din întreaga lume.
Premiul din acest an este în valoare de 12 milioane de coroane suedeze, sumă care va fi împărțită între cei doi laureați. Premiul pentru Științe Economice a fost instituit de banca centrală a Suediei în 1968 și este acordat în memoria lui Alfred Nobel; nu se numără printre premiile prevăzute în testamentul original al acestuia.
