Al treilea „șoc” de rating în circa o lună

S&P notează că incertitudinea rămâne „ridicată” în pofida depunerii proiectului de buget, iar datoria ar putea urca spre ~121% din PIB până în 2028. Prin căderea la A+, Franța își pierde „dublul A” la două din cele trei mari agenții într-un interval scurt, în contextul unei scene politice fracturate după alegerile anticipate din iunie 2024.

Parisul, la un pas de Spania și Portugalia în ierarhia S&P

Ratingul A+ plasează Franța la același nivel cu Spania și Portugalia și la șase trepte peste categoria „junk”. Următoarea evaluare programată este la Moody’s, pe 24 octombrie. Retrogradarea S&P este „off-cycle” (neprogramată), subliniind caracterul surpriză al deciziei.

Guvern minoritar, spațiu fiscal limitat

Premierul Sébastien Lecornu (39 de ani) a supraviețuit săptămâna aceasta moțiunilor de cenzură după ce a acceptat suspendarea reformei pensiilor a președintelui Macron. Măsura ar adăuga ~400 mil. € în 2026 și ~1,8 mld. € în 2027, costuri ce ar trebui acoperite prin economii, nu deficit suplimentar. Renunțarea la folosirea articolului 49.3 pentru legile bugetare sporește incertitudinea votului asupra bugetului 2026.

Citește și: Retrogradarea Franței de către Fitch agită piețele europene

Ținte bugetare: între ambiție și realism

Proiectul inițial al guvernului vizează reducerea deficitului la 4,7% din PIB în 2026, de la ~5,4% în 2025, cu flexibilitate de negociere atâta timp cât rămâne sub 5% și pe traiectorie spre 3% în 2029. S&P este mai pesimistă și vede un deficit de ~5,3% anul viitor, punând sub semnul întrebării fezabilitatea consolidării fără majorări de taxe sau tăieri dure.
Piața de bonduri: spreadul cu Germania s-a lărgit

După șocurile politice și de rating, spreadul OAT–Bund pe 10 ani a urcat în ultimele săptămâni peste 85 pb, față de sub 50 pb înaintea turbulențelor; ulterior s-a retras în zona ~78–86 pb, pe fondul diminuării riscului imediat după voturile din parlament. O volatilitate mai mare a premiumului de risc rămâne probabilă.

Mesajul Parisului: „un apel la seriozitate”

Ministrul de finanțe Roland Lescure a admis că retrogradarea este „un apel la seriozitate”, reiterând angajamentul pentru ținta de 5,4% a deficitului din 2025 și traiectoria către 3% în 2029, dar a subliniat că bugetul trebuie votat în parlament. „Este responsabilitatea comună a guvernului și parlamentului să convingă agențiile și piețele”, a spus oficialul. 

S&P avertizează că ar putea reduce din nou ratingul dacă poziția bugetară se deteriorează peste prognoze sau dacă perspectivele de creștere slăbesc semnificativ. Cu alegerile prezidențiale din 2027 la orizont și o coaliție fragmentată, pachetul de reforme și consolidare rămâne un exercițiu cu grad ridicat de dificultate politică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.