România trage curent din afară: producția internă nu face față

trans_29601500
Transelectrica / FOTO: Facebook
Hidrocentralele domină producția de energie în România în dimineața zilei de 11 iunie, acestea produc peste o treime din totalul național.

La ora 8 dimineață, România producea 5.155 MW, din care aproape 37% proveneau din surse hidro, conform datelor Transelectrica. Energia obținută cu resurse regenerabile continuă să aibă o pondere redusă, în ciuda vremii favorabile.

Producția totală de energie electrică din România s-a ridicat la 5.155 MW în dimineața zilei de 11 iunie 2025, ora 07:48, potrivit datelor transmise de operatorul de sistem. Cele mai mari cantități au fost generate de hidrocentrale, care au asigurat 36,58% din producție, echivalentul a 1.884 MW.

Locul al doilea în mixul energetic a fost ocupat de centralele pe bază de hidrocarburi (gaz și păcură), cu 1.212 MW – 23,53% din total. Producția pe bază de cărbune a furnizat 868 MW (16,85%), iar reactoarele nucleare de la Cernavodă au contribuit cu 657 MW (12,75%).

Energia fotovoltaică, deși cu potențial mare în această perioadă a anului, a produs doar 367 MW (7,12%). Contribuțiile celorlalte surse au fost marginale: instalațiile de stocare au injectat 80 MW (1,55%), biomasa 46 MW (0,89%) și energia eoliană doar 37 MW (0,72%).

Consum mai mare decât producția, sold pozitiv datorită importurilor

Consumul național înregistrat la ora 07:27 era de 5.945 MW, în timp ce producția internă era de 5.128 MW, ceea ce a determinat un sold pozitiv de 817 MW din surse externe pentru echilibrarea sistemului. Valoarea medie orară a consumului pentru ultimele 24 de ore a fost de 5.546 MW, în ușoară scădere față de zilele anterioare, dar în continuare peste capacitatea de producție internă în orele de vârf.

Energiile regenerabile rămân sub potențialul estimat

Deși luna iunie este de regulă favorabilă energiei solare și eoliene, România a înregistrat în această dimineață o producție foarte scăzută din surse regenerabile nehidroelectrice. Astfel, fotovoltaicul nu a depășit 7% din mix, iar energia eoliană a stagnat sub pragul de 1%.

Analizând intervalul de 24 de ore precedent momentului de referință, se observă o constantă a ponderii reduse a acestor surse în balanța energetică. De exemplu, în seara zilei de 10 iunie, la ora 23:00, producția fotovoltaică era negativă (-4 MW), reflectând un aport nul și o posibilă retragere din rețea, în timp ce energia eoliană era la 71 MW (1,45%).

Context: România se bazează în continuare pe hidro și termocentrale

În lipsa unui vânt constant și cu stocarea încă la început de drum, România își asigură necesarul energetic din surse clasice. Hidrocentralele au funcționat la cote maxime în ultimele zile, pe fondul nivelurilor ridicate ale râurilor, iar centralele pe gaze au fost activate masiv pentru a echilibra sistemul în intervalele de consum ridicat.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close