România se poate trezi în beznă? Burduja avertizează asupra greșelilor trecutului

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis un mesaj ferm privind direcția pe care România trebuie să o urmeze în tranziția energetică, pledând pentru o abordare inteligentă și echilibrată, care să nu submineze securitatea energetică a țării. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Burduja a subliniat că este împotriva unei „terapii șoc” în domeniul energiei, avertizând că deciziile pripite pot afecta stabilitatea sistemului energetic național și competitivitatea economică.

Ministrul a participat recent la o dezbatere pe tema Green Deal, organizată în cadrul proiectului „Starea Studenților”, unde a discutat despre tranziția energetică alături de reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic. Cu această ocazie, Burduja a reiterat importanța unui dialog deschis și argumentat pe tema energiei verzi, subliniind că politicile publice trebuie să țină cont de contextul social și economic actual.

România, lider regional în atragerea fondurilor pentru energie verde

Sebastian Burduja a prezentat progresele realizate de România în domeniul energiei verzi, precizând că țara noastră este „campioană” în Uniunea Europeană la atragerea fondurilor din Fondul pentru Modernizare și PNRR. Potrivit acestuia, România are contracte semnate în valoare totală de 14 miliarde de euro, dintre care o mare parte sunt destinate proiectelor de producere și stocare a energiei din surse regenerabile.

Ministrul a amintit că sunt în lucru peste 10.000 MW de noi capacități de producție și stocare, iar în 2024 au fost puse în funcțiune cele mai multe parcuri solare și eoliene din ultimii opt ani. De asemenea, România este lider la nivelul Mării Negre în ceea ce privește legislația privind energia eoliană offshore și a adoptat un cadru legislativ care încurajează stocarea energiei.

Vulnerabilități în sistemul energetic românesc

În ciuda acestor progrese, Burduja a atras atenția asupra riscurilor generate de închiderea prematură a centralelor pe cărbune și gaz, fără a avea alternative viabile deja funcționale. Potrivit ministrului, România a scos din uz peste 7.000 MW de capacități de producție în bandă, ceea ce a dus la o creștere a importurilor de energie, uneori la prețuri foarte mari. Acest lucru afectează securitatea energetică și expune economia la riscuri suplimentare, mai ales în zilele cu consum ridicat și producție scăzută din surse regenerabile.

Burduja a subliniat că politicile energetice trebuie să fie adaptate la realitățile economice și că nu este acceptabil ca România să devină dependentă de energie importată, mai ales de la țări care utilizează în continuare combustibili fosili.

Apel la echilibru și rațiune în tranziția energetică

Ministrul Energiei a făcut un apel la echilibru și rațiune în procesul de decarbonizare, avertizând că o abordare radicală ar putea duce la instabilitate și prețuri mai mari pentru consumatori. „Tranziția energetică nu trebuie să fie un experiment ideologic, ci un proces care să asigure securitatea și bunăstarea României”, a declarat Burduja.

El a subliniat că România nu trebuie să repete greșelile trecutului și să evite riscul unui blackout similar celui din 1977, care, deși a durat doar cinci ore, a provocat pierderi economice uriașe.

În încheiere, Sebastian Burduja a lansat un mesaj de unitate și cooperare, susținând că România poate găsi o cale de mijloc care să asigure atât tranziția energetică necesară, cât și protejarea intereselor economice și sociale ale țării.