România pune frână decarbonizării. OUG-ul care ne salvează de blackout

România se îndepărtează de calendarul inițial din PNRR

Conform evaluărilor realizate în pregătirea actului normativ, România ar fi trebuit să închidă definitiv 1.755 MW pe cărbune până la finalul anului 2025. Analizele de adecvanță au arătat însă că, în condițiile întârzierilor în dezvoltarea noilor capacități pe gaze naturale și ale opririi temporare a Unității 1 de la Cernavodă pentru lucrări majore, acest calendar ar fi generat un deficit semnificativ de energie în intervalul 2025–2032. Scenariile analizate indicau pierderi de sarcină de aproximativ 18 ori peste nivelul de referință european, precum și peste 17.000 MWh de energie neacoperită.

În urma negocierilor purtate la nivel european, România a obținut modificarea etapelor de retragere, astfel încât până la finalul anului 2025 să fie închise doar 1.045 MW, restul capacităților urmând să fie eliminate gradual, în paralel cu punerea în funcțiune a noilor centrale pe gaze și a proiectelor din surse regenerabile.

Citește și: România scoate la licitație noi certificate de emisii: Guvernul schimbă regulile

Ce schimbă concret ordonanța

Ordonanța modifică legislația în vigoare privind decarbonizarea și stabilește un nou calendar de retragere a capacităților pe lignit și huilă. Până la 31 decembrie 2025 vor fi scoși din exploatare 3.070 MW, până la 31 august 2026 încă 710 MW, iar ținta finală rămâne retragerea a 4.920 MW până la sfârșitul anului 2030.

Una dintre principalele noutăți este introducerea posibilității de reducere a puterii instalate prin modificarea licenței, ca alternativă la închiderea completă a capacităților, cu acordul prealabil al Ministerului Energiei. Reducerile vor fi decise de autoritatea de reglementare și vor impune limite clare privind participarea la piață și accesul la rețea.

Actul normativ introduce și amenzi substanțiale pentru operatorii care nu respectă calendarul de retragere sau care încearcă ulterior să majoreze puterea instalată prin modificarea licențelor. Sancțiunile pot ajunge până la 5% din cifra de afaceri netă, în condițiile în care respectarea acestor măsuri este esențială pentru relația financiară a României cu mecanismele europene de finanțare.

Miza reală: securitatea energetică

Executivul avertizează că, fără această ajustare, România s-ar fi expus unor penalități de până la 1,8 miliarde de euro și riscului de blocare a unor plăți europene, din cauza imposibilității de a demonstra caracterul ireversibil al închiderii capacităților pe cărbune. În același timp, menținerea temporară în funcțiune a unor grupuri energetice este considerată vitală pentru alimentarea cu energie electrică și agent termic a unor regiuni importante, precum Oltenia, Vâlcea și Moldova.

Guvernul insistă că măsura nu înseamnă abandonarea decarbonizării, ci o ajustare a ritmului acesteia la realitățile tehnice și economice, astfel încât tranziția energetică să se facă fără a pune în pericol stabilitatea sistemului energetic și consumatorii finali.