Ungaria înregistrează astăzi cel mai ridicat preț al energiei electrice din Europa pe piața spot, ajungând la 0,149 euro/kWh. România ocupă locul doi, cu 0,143 euro/kWh, depășind Danemarca sau Germania. La polul opus, Norvegia continuă să surprindă, cu tarife apropiate de zero în nordul țării.

Diferențe uriașe între Est și Nordul continentului

Datele arată un contrast puternic între țările central-estice și nordul Europei. În timp ce Ungaria și România se confruntă cu niveluri record, în Norvegia – unde producția hidro domină mixul energetic – prețurile coboară spectaculos: 0,008 euro/kWh în regiunea de Nord și 0,036 euro/kWh în zona centrală.

România, printre cele mai scumpe piețe

Cu un tarif de 0,143 euro/kWh, România se situează pe locul al doilea în topul continental. Creșterea de 12% față de perioada precedentă a plasat piața locală peste media europeană, semnalând presiuni suplimentare asupra consumatorilor industriali și casnici.

Citește și: Polonia prelungește plafonarea prețului la energie. România, după eliminarea măsurii, vede scumpiri pe bursă

Vestul Europei, între extreme

Franța și Spania au raportat ieftiniri semnificative, de -22% și respectiv -16%, coborând până la 51,58 €/MWh (Franța) și 63,77 €/MWh (Spania și Portugalia). În schimb, Germania a consemnat o creștere abruptă, de 28%, până la 142,45 €/MWh, nivel similar cu cel al României.

Danemarca rămâne și ea în zona de vârf: 141,33 €/MWh și 142,29 €/MWh, în funcție de regiune. Austria (+17%), Cehia (+12%), Croația (+12%) și Slovenia (+13%) se apropie, de asemenea, de pragul de 140 €/MWh.

Evoluții pe piețele nordice

Țările nordice au înregistrat fluctuații importante. Suedia a coborât drastic în două regiuni, cu scăderi de -40% și -34%, până la 54,79 €/MWh și 59,02 €/MWh, dar a consemnat și creșteri în alte zone: +11% și +14%. Norvegia, deși a avut variații de până la -13%, rămâne lider european la cel mai mic preț al energiei.

Impactul asupra industriei și consumatorilor

Disparitățile de pe piața energiei electrice reflectă atât diferențele de mix energetic, cât și politicile naționale de sprijin. Țările dependente de importuri și cu infrastructură de producție rigidă resimt mai puternic volatilitatea, în timp ce statele cu resurse hidro abundente, precum Norvegia și Suedia, beneficiază de tarife mult mai mici.

Pentru România și Ungaria, menținerea prețurilor la acest nivel ridicat poate afecta competitivitatea industriei și puterea de cumpărare a populației, în special într-un context european în care tot mai multe state înregistrează corecții descendente.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.