Polonia își protejează consumatorii

Ministrul Energiei, Milosz Motyka, a explicat că prelungirea plafonării elimină un risc de accelerare a inflației și oferă mai multă predictibilitate gospodăriilor și companiilor. Măsura, care urma să expire în octombrie, a fost considerată de Banca Națională a Poloniei o sursă de incertitudine, scrie Agerpres.

Noua variantă legislativă pregătită de Executiv include și o subvenție la încălzire, diferențiată în funcție de salariul beneficiarilor. Proiectul va fi trimis Parlamentului în această lună, iar Motyka a precizat că nu se așteaptă la o nouă prelungire, întrucât prețurile energiei ar putea scădea natural sub pragul de 500 de zloți/MWh.

Reacția piețelor și impact asupra dobânzilor

Declarațiile oficialului polonez au determinat piețele financiare să își ajusteze așteptările privind politica monetară. Economiștii, inclusiv cei de la Santander Bank Polska, cred acum că există șanse reale ca banca centrală să reducă dobânda-cheie în următoarele luni. O decizie ar putea fi luată chiar în octombrie, însă cel mai probabil va fi amânată până la publicarea raportului de inflație din noiembrie.

Citește și: România importă energie, dar Bruxelles-ul ne obligă să exportăm mai mult!

România, fără plafonare și cu prețuri în urcare

În contrast cu Varșovia, Bucureștiul a renunțat la schema de plafonare a prețurilor la electricitate de la 1 august 2025, revenind complet la prețurile de piață. Mișcarea, justificată de Guvern prin presiunea bugetară și obligațiile asumate față de Comisia Europeană, s-a tradus printr-o volatilitate mai mare pe piața spot.

Pentru ziua următoare, prețul energiei electrice în România a ajuns la 109,90 euro/MWh, în creștere cu 8% față de ziua precedentă. Nivelul este printre cele mai ridicate din regiune și ridică întrebări privind competitivitatea companiilor locale și puterea de cumpărare a populației.

Două abordări diferite în Europa de Est

Decizia Poloniei arată o preferință pentru protejarea consumatorilor casnici și menținerea stabilității macroeconomice printr-un mix de subvenții și plafonări. România, în schimb, a ales liberalizarea completă, mizând pe disciplina fiscală și pe mecanismele pieței pentru a tempera eventualele creșteri.

Cele două modele pun în evidență dilema clasică între protecția imediată a populației și sustenabilitatea bugetară pe termen lung. În timp ce polonezii își îngheață facturile, românii vor resimți direct variațiile de pe bursă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.