Este vorba despre proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii şi a art.6 din Legea nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii. 

Potrivit expunerii de motive a proiectului, durata timpului de lucru reprezintă un element fundamental al relațiilor de muncă şi o componentă esențială a drepturilor fundamentale ale salariaților. Reglementarea acesteia este crucială nu doar pentru organizarea eficientă a activităților economice, dar şi pentru protecția sănătății, siguranței şi bunăstării angajaților. În contextul unei societăți în continuă schimbare, în care ritmul de lucru şi cerințele profesionale devin din ce în ce mai intense, reglementarea timpului de lucru îşi dovedeşte rolul de a asigura un echilibru între nevoile economice ale angajatorilor şi drepturile fundamentale ale salariaților la un trai demn şi sănătos.

Repausul este un element esențial pentru prevenirea efectelor negative ale muncii asupra sănătății angajaților, dar şi pentru îmbunătățirea performanţei profesionale, precum şi pentru menţinerea echilibrului între viața profesională şi viața personală, având un impact direct asupra bunăstării generale a salariaților.

Un stil de viață echilibrat nu presupune doar o reducere a numărului orelor de muncă, ci şi un număr adecvat de ore de repaus, care conduce la o performanță mai bună a salariatului la locul de muncă, fapt ce determină implicit o reducere a absenteismului şi o productivitate sporită. Astfel, analiza reglementărilor privind durata timpului de lucru devine nu doar un exercițiu juridic, ci şi o abordare profundă a relațiilor de muncă în cadrul societății contemporane.

Situaţia din România

Iniţiatorii explică: În România, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii reglementează durata normală şi maximă a timpului de lucru, precum şi durata repausului zilnic şi săptămânal. În contextul actual al pieței muncii din România, un salariat poate încheia simultan mai multe contracte individuale de muncă, dar, în absența unor prevederi clare, o parte dintre angajați sunt în situația depăşirii fără limită a duratei rezonabile a timpului de lucru zilnic, a lipsei repausului legal necesar şi a suprapunerii programului de muncă.

În sectorul privat, angajatorul are mai multă libertate în gestionarea programului de lucru, inclusiv în ceea ce priveşte numărul de ore lucrate şi flexibilitatea acestora, având în vedere că telemunca a devenit o practică tot mai frecventă, iar scopul principal al acestui sector este maximizarea eficienței economice.

În sectorul public, unde statul are un rol direct în protecția drepturilor angajaților, dar şi în garantarea unei administrări eficiente a serviciilor publice, reglementarea clară a duratei timpului de lucru este imperios necesară.

În conformitate cu art. 41 alin. (2) din Constituția României care garantează dreptul la condiții de muncă sigure şi sănătoase, cu prevederile Directivei Europeane 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru şi cu art. 31 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, coroborate cu art. 114-115 şi art. 135 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, prezenta propunere legislativă reglementează durata maximă zilnică a timpului de muncă în cazul salariaților care încheie mai multe contracte individuale de muncă cu instituțiile şi autorităţile publice, indiferent de sistemul de finanțare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanțate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz.

De asemenea, inițiativa legislativă prevede şi obligația angajatorului de a solicita salariatului o declarație pe proprie răspundere privind existența altor contracte individuale de muncă şi durata timpului de muncă aferentă fiecărui contract, precum şi obligația de a verifica situația salariatului în Registrul General de Evidență a salariaților REVISAL/REGES - ONLINE, dar şi obligația salariatului de a da această declarație, obligații care vor asigura transparența şi respectarea limitelor legale, dar vor preveni şi eventuala plată necuvenită a impozitului, respectiv a contribuțiilor sociale.

Rolul Inspecţiei Muncii

Pentru aplicarea noilor prevederi, Inspecția Muncii va controla respectarea duratei maxime a timpului de lucru şi va asigura implementarea şi administrarea unui mecanism automat de alertă, în cadrul Registrul General de Evidență a salariaților REVISAL/REGES - ONLINE, care semnalează depăşirea acestei durate ca urmare a cumulului de contracte individuale de muncă.

Beneficiile prevederilor prezentei propuneri legislative sunt evidente şi semnificative: reducerea riscului de oboseală cronică, reducerea absenteismului, creşterea eficienței şi productivității muncii, responsabilizarea angajatorilor, prevenirea abuzurilor, stimularea unui mediu de lucru echitabil şi competitiv, impozitarea corectă a veniturilor, reducerea cheltuielilor publice, se arată în document. Proiectul poate fi studiat aici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.