Viteza uluitoare a rachetei îngreunează interceptarea ei, pentru că nu lasă inamicului timpul necesar luării unei decizii. După lansare, Țirkon se ridică la o altitudine de circa 30 de kilometri, după care pornește spre țintă, parcurgând într-un minut 160 de kilometri.

Puternicul radar SPY-1, parte componentă a sistemului de apărare antiaeriană Aegis, aflat în dotarea navelor americane de luptă tip Ticonderoga, este capabil să observe pericolul la o distanță de circa 300 kilometri, dar cu condiția ca racheta să zboare sus. În acest caz, militarii americani au la dispoziție două minute pentru organizarea ripostei.

Două soluții

Dacă Țirkon, la fel ca alte rachete rusești antinavă, după atingerea vitezei de croazieră coboară la limita inferioară a înălțimii de zbor, o navă de suprafață o vede doar când ajunge la 50 de kilometri distanță. Astfel, echipajului îi mai rămân mai puțin de 20 de secunde pentru a lua măsuri.

Citește și Americanii dezvoltă tancurile-robot. Nimic nu le poate sta în cale

Sunt două soluții de ieșire din impas. În primul rând, radarele pot fi plasate în atmoferă la mari altitudini, la fel cum două aparate JLENS evoluează permanent în înalturi deasupra coastei de est a Statelor Unit, apărând Washingtonul de un atac cu rachete. În al doilea rând, luarea deciziei de deschidere a focului poate fi încredințată inteligenței artificiale, care funcționează ”gândește” mult mai repede decât mintea omului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.