Planul REPowerEU al României nu este în cooncordanță cu protejarea mediului

DCBusiness Team |
Data publicării:

Unele propuneri din planul REPowerEU al României nu sunt în concordanţă cu obiectivele de reducere a consumului de combustibil fosil, iar printre acestea se află şi construcţia de conducte de transport al gazului fosil şi centrale de cogenerare sau construcţia de hidrocentrale care pot afecta biodiversitatea din zonele protejate, atrag atenţia activiştii de mediu.

Potrivit Asociaţiei 2Celsius, în urma consultărilor publice organizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), pe data de 24 martie, pentru capitolul REPowerEU, organizaţiile Bankwatch România, Declic, WWF şi Greenpeace propun guvernului o serie de recomandări care să răspundă urgenţei climatice, nevoilor cetăţenilor aflaţi în sărăcie energetică şi de dezvoltare a infrastructurii energetice pentru integrarea energiei regenerabile.

"Adoptat ca răspuns la invazia militară nejustificată a Rusiei în Ucraina, Planul REPowerEU reprezintă noua strategie a Uniunii Europene pentru reducerea dependenţei de combustibili fosili. Obiectivele planului sunt diversificarea aprovizionării cu energie, creşterea eficienţei energetice şi accelerarea adoptării tehnologiilor pe bază de surse regenerabile de energie. În sprijinirea acestor obiective, statele membre trebuie să trimită Comisiei Europene până la finalul lunii aprilie un set de măsuri şi investiţii care să accelereze procesele de tranziţie energetică şi digitală sub forma unui nou capitol în cadrul Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă. Planul REPowerEU al României a fost lansat recent şi cuprinde două reforme şi şapte propuneri de investiţii pentru tranziţia energetică a ţării. Bugetul alocat acestor iniţiative este de 1,4 miliarde de euro, iar din această sumă, 740 de milioane de euro sunt destinate energiei regenerabile şi 148 de milioane de euro pentru linii de transport a electricităţii", se arată într-un comunicat de presă.

În viziunea experţilor, în planul REPowerEU al României există şi propuneri care nu sunt în concordanţă cu obiectivele de reducere a consumului de combustibil fosil, cum ar fi construirea de conducte de transport al gazului fosil şi centrale de cogenerare. În plus, se propune construirea de hidrocentrale care pot afecta biodiversitatea din zonele protejate.

Ultimul raport IPCC relevă faptul că emisiile de gaze cu efect de seră din infrastructura existentă şi planificată pe bază de combustibili fosili vor duce la depăşirea limitei de 1,5 grade Celsius, până în anul 2035, iar "acest lucru va face ca reducerea temperaturii să fie foarte dificilă şi va genera fenomene meteo extreme, adaptarea fiind mai dificilă şi mai costisitoare".

De altfel, IPCC estimează că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu 43% până în 2030, faţă de valorile din 2019 pentru a evita depăşirea acestei limite. "Este nevoie de acţiuni urgente şi de soluţii adecvate pentru tranziţia energetică şi protecţia biodiversităţii. Nu mai putem accepta soluţii care să pună piedici obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi protecţiei mediului", susţin activiştii de mediu.

În acest context şi cu scopul de a transforma acest capitol într-unul care să finanţeze direct oamenii şi tranziţia climatică, mai ales pe cei aflaţi în categorii vulnerabile, organizaţiile 2Celsius, Bankwatch România, Declic, WWF şi Greenpeace propun Guvernului o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea propunerii României.

Una dintre acestea se referă la realizarea unei scheme cu finanţare integrală a investiţiei dedicate consumatorilor vulnerabili pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă. "În prezent nu există niciun instrument de finanţare care să atenueze efectele crizei energetice asupra cetăţenilor aflaţi în sărăcie energetică, doar scheme suport pentru co-plata facturilor, care tratează doar cauzele. Oferirea independenţei energetice consumatorilor vulnerabili va reduce substanţial costurile acestora cu energia", notează sursa citată.

De asemenea, este nevoie de amplificarea investiţiilor în sistemele de transport, dar şi de distribuţie a energiei electrice, pentru a creşte capacitatea reţelei de a prelua energia regenerabilă din sursele noi planificate, dar şi de la prosumatori.

Totodată, o altă propunere vizează construirea unor premise/programe-pilot pentru tranziţia sistemelor de încălzire centralizată către a patra generaţie de sisteme inteligente, care utilizează un mix variat de energie regenerabilă, pompe de căldură, recuperare de căldură şi eficienţă energetică. Acest mix utilizează o cantitate marginală de gaz fosil, doar în vârfurile de sarcină, contribuind la reducerea consumului de gaze şi la îmbunătăţirea mediului înconjurător.

Conform organizaţiilor de mediu, ar fi nevoie de creşterea capacităţilor de producere a energiei din surse regenerabile fără a crea un impact suplimentar asupra mediului.

"Propunem modernizarea şi retehnologizarea amenajărilor hidroenergetice existente în locul finanţării de construcţii noi, cu potenţial să dăuneze altor zone protejate. Strategia Uniunii este de creştere a numărului şi suprafeţelor ariilor protejate la nivel comunitar, iar construirea de baraje contravine acestui obiectiv. Şi raportul IPCC arată că în contextul schimbărilor climatice proiectele hidroenergetice mari devin ineficiente în cazul zonelor în care temperaturile medii vor creşte cu 1,5-2 grade Celsius. În România, temperatura a crescut deja cu 2,4 grade Celsius faţă de 1960 şi experimentăm perioade de secetă prelungite", sunt de părere specialiştii de mediu.

Nu în ultimul rând, se propune implementarea unui cadru legal pentru construcţia de parcuri eoliene offshore, asta după ce "iniţial trecută ca reformă în PNRR, legislaţia pentru dezvoltarea sectorului eolian offshore a fost scoasă din versiunea finală a Planului".

MIPE anunţa, într-un comunicat de presă, transmis sâmbătă AGERPRES, că, în ceea ce priveşte REPowerEU, programul aduce României o finanţare nouă de 1.440.391.220 de euro, din care 1.397.228.597 euro - alocare RePowerEU, şi 43.162.623 de euro - rezerva de ajustare la Brexit pentru investiţii strategice în domeniul-cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).

În acest sens, ministerul de resort aminteşte că, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/435 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce priveşte capitolele privind RepowerEU, capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale statelor-membre, există obligaţia ca, în momentul transmiterii noului capitol, să prezinte şi rezumatul procesului de consultare publică, încurajându-se asigurarea unui cadru cât mai larg de consultare cu participarea tuturor partenerilor sociali cu expertiză relevantă în raport cu obiectivele REPowerEU.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat, în perioada 17 - 26 martie 2023, procesul de consultare publică pentru transmiterea de propuneri de reforme şi investiţii pentru noul capitol REPowerEU de către actorii interesaţi. Organizaţiile şi persoanele fizice interesate au avut la dispoziţie un formular electronic, standardizat şi simplificat, prin intermediul căruia au transmis propuneri de reforme şi investiţii. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9766
Diferența -0.0001
Zi precendentă 4.9767
USD
Azi 4.629
Diferența -0.0005
Zi precendentă 4.6295
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 13-06-2024
EUR flag1 EUR = 4.9766 RON
USD flag1 USD = 4.6290 RON
GBP flag1 GBP = 5.9031 RON
CHF flag1 CHF = 5.1619 RON
AUD flag1 AUD = 3.0616 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.3670 RON
HUF flag1 HUF = 0.0126 RON
JPY flag1 JPY = 0.0294 RON
NOK flag1 NOK = 0.4339 RON
SEK flag1 SEK = 0.4422 RON
XAU flag1 XAU = 344.3470 RON
Monede Crypto
1 BTC = 316198.33RON
1 ETH = 16467.67RON
1 LTC = 363.24RON
1 XRP = 2.27RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.90% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.03%
6 luni: 6.05%
12 luni: 6.06%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 17788.71 0.36%
BET-BK 3303.77 0.28%
BET-FI 58879.73 -0.13%
BET-NG 1257.96 0.29%
BET-TR 38751.98 0.36%
BET-TRN 37704.29 0.36%
BET-XT 1514.74 0.36%
BET-XT-TR 3248.17 0.35%
BET-XT-TRN 3166.77 0.35%
BETAeRO 1054.22 0.28%
BETPlus 2634.22 0.42%
RTL 39075.48 0.40%

Opinii

Adrian Negrescu / Grafică : DCBusiness

Adrian Negrescu: Alba-neagra cu taxele trimite piața imobiliară în criză - Analiză

Cele mai recente date transmise de către...

Profesorul Mircea Coșea

Prin prisma alegerilor. Mircea Coșea: Răul pe care l-au făcut se șterge foarte, foarte greu

”România se află într-un moment pe care nu l-a...

Prof. Mircea Coșea

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel