Piața muncii încetinește: numărul locurilor de muncă vacante a scăzut în 2025
Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din România a ajuns la 31.000 în 2025, în scădere cu 5.000 față de anul anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În același timp, rata medie anuală a posturilor disponibile a coborât la 0,60%, cu 0,10 puncte procentuale mai puțin.
Cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în sectorul energetic (1,77%), urmat de administrația publică (1,21%) și domeniul cultural și recreativ (1,04%). Transporturile, depozitarea și sectorul financiar au avut, de asemenea, o rată ridicată, de 1,02%.
Industria prelucrătoare a concentrat aproape 18% din totalul posturilor vacante (aproximativ 5.600), deși rata medie în sector a fost mai redusă, de 0,52%.
Sectorul public a continuat să joace un rol important, cu aproape 23% din totalul locurilor de muncă vacante. Dintre acestea, 3.300 de posturi au fost în administrația publică, 2.600 în sănătate și asistență socială și 1.100 în învățământ.
La polul opus, cele mai puține oportunități s-au înregistrat în alte activități de servicii (0,19%), industria extractivă (0,20%) și tranzacții imobiliare (0,22%), unde numărul posturilor vacante a fost sub 100 în fiecare domeniu.
Comparativ cu 2024, cele mai mari scăderi ale numărului de locuri vacante au fost în industria prelucrătoare (-2.100), comerț (-800) și sănătate și asistență socială (-700).
În ceea ce privește rata posturilor vacante, cele mai mari diminuări s-au înregistrat în salubritate și gestionarea deșeurilor (-0,41 pp), sectorul cultural (-0,40 pp) și intermedieri financiare (-0,21 pp).
Există însă și domenii în care cererea de angajați a crescut. Activitățile profesionale, științifice și tehnice au înregistrat o creștere de 0,32 puncte procentuale, iar sectorul energetic a avansat cu 0,21 puncte procentuale.
În termeni absoluți, cele mai mari creșteri s-au consemnat în activități profesionale (+500 de locuri vacante) și în construcții (+200).
Cea mai mare cerere de forță de muncă s-a concentrat în rândul specialiștilor (0,75% rată și 9.100 de posturi vacante), urmați de funcționarii administrativi (0,72%).
În schimb, cele mai puține oportunități s-au regăsit în rândul lucrătorilor din agricultură, silvicultură și pescuit (0,25% și doar 100 de posturi), dar și în categoria înalților funcționari și conducători (1.300 de posturi).
Din punct de vedere regional, București-Ilfov rămâne principalul motor al pieței muncii, cu o rată de 0,98% și aproximativ 12.100 de locuri vacante – aproape 40% din totalul național.
Regiunile Nord-Vest (4.100 de posturi), Centru și Sud-Muntenia (câte 2.900) cumulează aproximativ o treime din total.
La polul opus, regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează cele mai scăzute valori, cu o rată de doar 0,25% și circa 1.000 de locuri vacante.
Datele indică o temperare a cererii de forță de muncă în România, după anii anteriori marcați de deficit de personal. Scăderea numărului de posturi vacante sugerează o ajustare a pieței, în contextul incertitudinilor economice și al costurilor în creștere pentru companii.
