Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, tuturor persoanelor care au deţinut funcţiile de primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene începând cu anul 1992, Ii s-a acordat dreptul la o pensie special în cuantum calculat drept 0,40% * numărul lunilor de mandat pănă la un maxim de 144 * indemnizaţia brută aflată in plată.

Aşadar, spre exemplu, un fost preşedinte al Consiliului Judeţean ar avea dreptul la o pensie special de minim 6.260 RON / lună (48 luni * 0.40% * 32.603 RON) şi maxim 18.780 RON / lună (144 luni * 0.40% *32.603 RON), de aproape 7 ori mai mare ca pensia medie normală în România, de doar 2.816 RON.

Prezenta propunere legislativă abrogă Articolul 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care reglementează pensia special a aleşilor locali. Este o acţiune necesară şi urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României şi de
obligaţiile asumate la nivel european, explică iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.

Pensiile speciale, jalon în PNRR

Potrivit documentului, această iniţiativă nu este doar o opţiune internă de politică bugetară, ci un imperativ european. Prin angajamentele luate în Planul Naţional de Redresare Şi Rezilienţă (PNRR), România s-a obligat să reducă cheltuielile cu pensiile speciale, măsură concretizată prin
îndeplinirea Jalonului 215. Deşi pensia specială pentru aleşii locali este, în prezent, suspendată (urmând să fie reintrodusă după 1 ianuarie 2027), o simplă suspendare temporară nu satisface cerinţa de reformă permanentă şi nu înlătură viitoarea povară bugetară. Abrogarea definitivă este singura modalitate prin care putem asigura îndeplinirea acestui jalon şi, implicit, evitarea riscului de a pierde finanţarea de 869 de milioane de euro din fondurile europene.

În cele din urmă, abrogarea contribuie la restabilirea principiului echităţii şi al contributivităţii în sistemul public. Prin eliminarea acestei pensii speciale, care se adaugă pensiei din sistemul public, se întăreşte premisa că veniturile post-activitate ar trebui să fie proporţionale cu contribuţiile. De asemenea, având în vedere că pensia specială este deja suspendată şi, prin urmare, nu există drepturi în plată, abrogarea are un efect pur prospectiv, asigurând securitatea juridică şi neafectând retroactiv drepturile câştigate de niciun beneficiar. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.