Până la 1,9 milioane de barili de combustibil rusesc de tipul motorinei se află în prezent în depozite plutitoare, cea mai mare cantitate din octombrie 2020, potrivit datelor de la Kpler Inc. compilate de Bloomberg. Acumularea, la trei săptămâni de la intrarea în vigoare a sancțiunilor UE, indică unele încărcături din porturile rusești că sunt fără cumpărători. 

Surplusul acesta arată că occidentul e evitat cu succes o criză a motorieni, atât pentru transmport cât și pentru încălzire, după impunerea sancțiunilor. Temerile legate de o penurie au determinat rafinăriile europene să stimuleze producția pentru a se pregăti pentru o iarnă care s-a dovedit a fi mai caldă decât în mod normal, în timp ce furnizorii au importat cantități masive de combustibil înainte de interdicția UE privind importurile rusești. Conform unei măsurători, stocurile de motorină de la hub-ul Amsterdam-Rotterdam-Anvers au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani.

O creștere susținută a stocurilor de motorină rusești care plutesc nevândute pe mare ar putea, în cele din urmă, să pună presiune asupra ratelor de procesare și de producție a țițeiului său, ale cărui profituri finanțează acum un al doilea an de război în Ucraina.

Cu siguranță, condițiile meteorologice ar putea cauza unele dificultăți pentru ruși la descărcare, ceea ce a dus la clasificarea temporară a unor încărcături ca depozite plutitoare. 

Săptămâna trecută, un număr record de vapoare încărcate cu motorină rusească au navigat fără destinație.  

Rusia, nevoită să reducă producția

Rusia anunța la începutul lunii că reduce producţia de petrol în luna martie cu 500.000 de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 5% din producţia sa de ţiţei, a declarat vineri vicepremierul rus Alexander Novak, după ce Occidentul a impus plafoane de preţ pentru petrolul şi produsele petroliere exportate de Rusia, transmite Reuters.

Grupul ţărilor puternic industrializate (G7), Uniunea Europeană şi Australia au convenit, la data de 5 decembrie 2022, să interzică companiilor occidentale să furnizeze servicii de asigurări, finanţare şi brokeraj pentru navele care transportă ţiţei rusesc la un preţ mai mare de 60 de dolari per baril, în cadrul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Ulterior, Uniunea Europeană a introdus un embargou privind achiziţiile de produse petroliere rafinate din Rusia începând cu data de 5 februarie.

"În prezent vindem întreaga cantitate de petrol produsă, cu toate acestea, aşa cum am spus deja, nu vom vinde petrol celor care direct sau indirect aderă la principiile plafonului de preţ", a informat Alexander Novak într-un comunicat de presă. "Cu privire la acest aspect, Rusia îşi va reduce, voluntar, producţia cu 500.000 de barili pe zi în luna martie. Aceasta va contribui la refacerea relaţiilor de pe piaţă", a adăugat vicepremierul rus.

Cotaţia ţiţeiului Brent a crescut cu peste 2%, până la 86,36 dolari pe baril, ca reacţie la anunţul reducerii producţiei Rusiei, al doilea mare exportator mondial de ţiţei după Arabia Saudită.

"Rusia consideră că "plafonul de preţ" introdus la vânzările de ţiţei şi produse petroliere ruseşti este o interferenţă în relaţiile de pe piaţă şi o continuare a politicilor distructive în domeniul energiei adoptate de ţările occidentale", a mai spus vineri Alexander Novak.

În pofida numeroaselor predicţii care vorbeau de un declin ca urmare a sancţiunilor Occidentale, producţia de petrol a Rusiei a crescut în realitate cu 2% pe ansamblul anului trecut, până la 535 milioane de tone (10,7 milioane de barili pe zi), graţie majorării vânzărilor pe pieţele din Asia, în special către India şi China.

Cu toate acestea, după mai multe runde de noi sancţiuni introduse de Occident, Rusia se confruntă în prezent cu şi mai multe provocări în a-şi menţine producţia de ţiţei, o sursă crucială de venituri la bugetul statului rus. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.