A fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii.

Iniţiatorii explică faptul că prezenta iniţiativă legislativă vine în întâmpinarea angajaţilor şi angajatorilor din România pentru a întări colaborarea şi a oferi o serie de drepturi părţilor în negocierea şi respectarea contractelor de muncă. Propunere vizează, în primul rând, modemizarea modului în care este stabilit programul de lucru, prin eliminarea prevederii care îl atribuie exclusiv angajatorului şi prin mutarea acestei decizii în sfera negocierii colective.

Acest demers are la bază un argument fiindamental de echitate socială şi economică, oferind salariaţilor o mai mare autonomie şi control asupra echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală. Din perspectivă economică, o forţă de muncă mai flexibilă este, în mod demonstrabil, mai productivă şi mai puţin predispusă la absenteism sau la epuizare profesională. Reducerea fluctuaţiei de personal, un beneficiu direct al unui mediu de lucru mai satisfăcător, contribuie la stabilizarea pieţei muncii şi la reducerea costurilor de recrutare şi instruire pentru angajatori.

Planificarea concediului de odihnă 

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, a doua măsură propusă abordează planificarea concediului de odihnă, printr-un mecanism care ar impune o programare de comun acord la începutul fiecărui an, cu o minimă suprapunere a concediilor de odihnă (rămâne la latitudinea fiecărui angajator să stabilească un procent). Acest cadru juridic are menirea de a oferi angajaţilor o predictibilitate esenţială pentru a se bucura de dreptul la odihnă într-un mod eficient, pemiţându-le să-şi organizeze viaţa personală cu responsabilitate.

Din perspectiva angajatorilor, o astfel de abordare elimină riscurile operaţionale generate de cererile de concediu ad-hoc şi asigură continuitatea activităţii companiei, facilitând o planificare strategică a resurselor umane pe parcusul întregului an.

Revizuirea sporului pentru munca de noapte

De asemenea, este esenţială revizuirea sporului pentru munca de noapte, angajatul este cel care trebuie să decid dacă alege să beneficieze de
plata unui spor financiar de 25% din salariul de bază, sau de a i se reduce programul de lucru. Decizia este motivată de impactul negativ pe care munca de noapte îl are asupra sănătăţii fizice şi mentale a salariaţilor. Nu poate angajatorul să impună un singur tip de beneficii. În multe state europene, compensaţia financiară directă este noma, recunoscând în mod concret riscurile la care se supun aceşti angajaţi. Prin unifomizarea modalităţii de compensare, cadrul legal devine mai clar şi mai transparent, iar angajaţii primesc o compensaţie justă şi echitabilă pentni efortul şi riscul asumat, explică iniţiatorii.

Rolul sindicatelor

O altă propunere importantă se referă la consolidarea rolului sindicatelor în stabilirea Regulamentului lntem. Trecerea de la o simplă "consultare" la o "negociere" reală a Regulamentului lntern conferă sindicatelor un rol activ în definirea nomelor de lucru, transformând acest
document dintr-un act unilateral al angajatorului într-un acord agreat de ambele părţi. Această schimbare fundamentală consolidează parteneriatul social, reduce riscul de litigii şi asigură că regulile inteme sunt percepute ca fiind echitabile şi legitime de către angajaţi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.