În acest context DCBusiness a cerut profesorului de economie Mircea Coșea să explice ce se întâmplă, care este realitatea și, mai ales, consecințele în cazul în care informația se adeverește.

Pofesorul a declarat pentru DCBusiness că: ”Da, am văzut și eu această știre și mă cam înspăimântă o situație de acest gen. Eu credeam că am renunțat la astfel de lucruri și sper în continuare că este o chestiune de metodologie. Probabil că ar trebui ca Institutul Național de Statistică, Ministerul de Finanțe, să ia legătura cu Uniunea Europeană și vădă dacă nu este cumva o chestiune de metodologie care poate fi rezolvată! Dacă, Doamne ferește nu este vorba despre așa ceva, înseamnă că am început să regresăm și riscăm să ajungem așa cum eram acum vreo 30 și ceva de ani pe timpul comunismului când se publica o statistică ”convenabilă”. Adică o statistică care să ascundă anumite elemente și să promoveze niște cifre care să încurajeze, să zicem, o apreciere mai bună a Uniunii Europene față de actuala guvernare. Ar fi foarte, foarte grav”, a explicat analistul.

Mircea Coșea a repetat și subliniat că: ”Însă adevărul care se vede cu ochiul liber este că actuala guvernare nu va reuși să ajungă la deficitul pe care îl promovează, cel puțin în vorbe. Este aproape sigur, așa după cum merg lucrurile la mijlocul acestei luni, că nu ne vom putea plasa la sfârșitul anului cu un deficit mai mic decât 6%, probabil între 6 și 7%. Ceea ce, după părerea mea, este foarte grav”.

Economistul a amintit de reacția de zilele trecute ale premierului care spunea că:  ”Nu e ceva grav. Nimeni nu a simțit că avem deficit”, spunea domnia sa. ”Chiar nici eu nu am simțit că avem deficit”, a amintit analistul afirmația lui Marcel Ciolacu și a continuat spunând că o astfel de afirmație venită din partea premierului are darul de a da frisoare deoarece arată că nu se conștientizează gravitatea faptelor”, a arătat profesoru.

Un alt lucru pe care profesorul l-a menționat este este legat de măsurile pe care politicienii le-au promis în ceea ce privește reducerea deficitului dar care nu sunt puse în practică: ”Politica de reducere a cheltuielilor nu funcționează, ba din contră, cheltuielile cresc mai repede decât veniturile. E adevărat că la începutul anului colectarea a fost mai bună, dar asta e o regulă, nu e o noutate, nu e un lucru care să ne dea speranțe. S-au înființat niște niște structuri guvernamentale cu salarii foarte mari, în loc să fie reduse salariile și lucrul cel mai important este că nu poți să reduci deficitul, doar prin reducerea de cheltuieli cred că riști niște colectări mai mari, niște venituri mai mari la buget, or aici Guvernul acționează tocmai invers, pentru că Ordonanța Trenulețul reduce capacitatea mediului de afaceri de a furniza un surplus de venituri la buget”.

Mircea Coșea, și-a continuat criticile în legătură cu politica economică actuală a guvernului. Analistul a subliniat mai multe aspecte cu privire la politica fiscală și la efectele acesteia asupra mediului de afaceri și a economiei în ansamblu.

Potrivit lui Coșea, ordonanța emisă de guvern, numită generic "trenulețul", reduce capacitatea mediului de afaceri de a genera venituri suplimentare pentru buget, afectând astfel economia. El a criticat măsurile electorale, considerându-le mai degrabă publicitare decât economice și a amintit în acest context de calculatoarele promise studenților și de cei 250 de lei care s-au virat beneficiarilor de carduri sociale.

Profesorul Coșea a subliniat importanța unei politici economice axate pe creșterea nivelului de trai și a capacității economice, precum și pe stimularea mediului de afaceri. El a criticat creșterea PIB-ului ca fiind nereprezentativă pentru o îmbunătățire reală a condițiilor de trai și a subliniat necesitatea reducerii îndatorării și a unui plan de dezvoltare pe termen lung pentru România.

În opinia sa, lipsa unei viziuni clare asupra viitorului și absența unor strategii economice coerente sunt aspecte preocupante pentru țară, mai ales în contextul unui an electoral. Coșea a subliniat lipsa unui program politic care să ofere o direcție clară pentru viitor și a criticat lipsa de coerență în politica guvernamentală.

Coșea a atras din nou atenția asupra întârzierilor și lipsei de acțiune în ceea ce privește programe naționale vitale, precum extragerea gazelor din Marea Neagră și proiectele de irigații, cu consecințe grave asupra securității energetice și a sectorului agricol.

Profesorul a criticat și investițiile guvernamentale, menționând că multe dintre acestea sunt orientate către cheltuieli în domeniul militar, fără a aduce beneficii pe termen lung pentru economie. El a evidențiat necesitatea unei viziuni strategice pentru dezvoltarea economică a țării și a criticat lipsa unui program politic coerent pentru viitor.

Coșea a avertizat cu privire la riscurile pe care le prezintă lipsa de pregătire pentru situații de criză, cum ar fi dependența de importurile alimentare și vulnerabilitatea la creșterea prețului petrolului în contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.

În concluzie, profesorul de economie a subliniat necesitatea unei politici economice coerente și a unei viziuni strategice asupra viitorului pentru a aborda provocările și pentru a stimula creșterea economică în România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.