"Nu este prima dată când prognozele BNR sunt date peste cap de realitatea din economie. Și nu este neapărat vina lor. Este efectul lipsei măsurilor anti-inflaționiste pe care Guvernul ar fi trebuit să le ia.

Iureșul scumpirilor va continua atâta timp cât nu vom reuși să stăvilim creșterea prețurilor din sectorul de energie, a căror impact este unul devastator.

Bâlbâiala autorităților face ca economia să înregistreze un puternic recul ca urmare a efectelor inflației galopante, iar puterea de cumpărare a românilor să scadă pe zi ce trece. Autoritățile sunt principalele vinovate pentru această situație, în condițiile în care controlează aproape total producția de energie și gaze din România.

Dacă ar fi stopat creșterea prețurilor la producătorii de stat (!!), n-am fi ajuns în această situație. Însă guvernanții s-au bucurat și chiar s-au lăudat cu încasările suplimentare la buget, generate de creșterile de prețuri.

A fost o bucurie de scurtă durată pentru că, din punct de vedere economic, ne-am tăiat singuri craca de sub picioare, iar din trimestrul III se văd deja principalele efecte negative. Industria stagnează, trendul consumului a scăzut drastic, economia va suferi o aterizare dură. 

Nu este exclus ca în T4 să avem deja scădere economică, iar T1 2023 să consemneze intrarea în recesiune tehnică.

Creșterile de prețuri, din păcate, vor continua și în 2023, urmând ca inflația să se situeze în continuare la un nivel de 2 cifre. Mai simplu spus, nu vom scăpa așa ușor de scumpiri, iar nivelul de trai va continua să se deterioreze.
Victimele inflației sunt în principal familiile cu copii, pensionarii și cei cu salariu minim pe economie, adică aproape jumătate din populația țării. Pentru ei, inflația este percepută mult mai dur și se situează, mai ales în zona alimentelor de bază, undeva la 35-40%.

Sunt victimele de serviciu ale lăcomiei statului, disperat să adune cât mai mulți bani la buget, sunt victimele lipsei reformelor și măsurilor necesare pentru a tempera acest val de inflație despre care avertizam că va veni încă din anii pandemiei.

În loc să luăm măsuri concrete pentru a stăvili inflația, nu facem altceva decât să punem gaz pe focul ei, să amplificăm creșterile de prețuri cu decizii financiare și fiscale total eronate.

Nu cred că mai este român care să creadă în mesajele liniștitoare ale politicienilor, în optimismul lor ireal, în soluțiile aberante pe care le propun mai ales în zona de energie. 

În aceste condiții, expresia ,,scapă cine poate’’ cred că va deveni laitmotivul anului 2023", a explicat Adrian Negrescu.

Citește și: Românii, sub tăvălugul scumpirilor. Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,88% în septembrie

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,88% în luna septembrie a acestui an, de la 15,32% în august, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 19,12%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 16,61%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8%, conform datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în septembrie 2022, comparativ cu luna precedentă, au crescut cu 1,3%, iar rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 13,1%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2021 - septembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2020 - septembrie 2021) este 11,8%.

Conform datelor INS, indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) - indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE - în luna septembrie 2022 comparativ cu luna august 2022 este 100,93%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.