Industria morții. Câți bani cheltuie omenirea pe arme

23 ian 2019 / 16:36
Tensiunile SUA cu Rusia și China au dus la accelerarea înarmării
Tensiunile SUA cu Rusia și China au dus la accelerarea înarmării

Industria de armament prosperă și pe timp de pace. După scăderea de după Războiul Rece, statisticile arată că ritmul înarmării se intensifică, România fiind printre națiunile fruntașe la acest capitol. Pe de altă parte, supremația americană în acest domeniu pare de neclintit.

Suma cheltuită de statele lumii pentru bugetul apărării totalizează, potrivit datelor publicate în 2018 de către Stockholm Internation Peace Research Institute (SIPRI), circa 1.739 de miliarde dolari, o medie de 2,2% din PIB-ul însumat al lumii. Aproape 40% din bani au fost cheltuiți de către Statele Unite, 610 miliarde de dolari, iar tendința administrației Trump este de a majora cheltuielile de la an la an, bugetul propus pentru 2019 fiind 674,4 miliarde. Americanii cheltuie mai mult decât bugetele de apărare însumate ale următoarelor cinci state din clasament, chiar dacă și China și Rusia au crescut alocările. La mare distanță urmează China (228 miliarde), Arabia Saudită (69 miliarde), Rusia (66 miliarde), India (63 miliarde), Franța (57 miliarde), Marea Britanie (47 miliarde), Japonia (45 miliarde), Germania (44 miliarde), Coreea de Sud (39 miliarde).

Țările arabe cheltuie în neștire

Legat de ponderea în PIB a cheltuielilor cu apărarea, țările arabe nu se uită la bani. Pe primul loc se află Oman, cu 12,1% din PIB, urmat de Arabia Saudită-10,3%, Congo-6,2%, Kuwait-5,8%, Algeria-5,7%, Iordania-4,8%, Israel-4,7%, Liban-4,5%, Rusia-4,3% și Bahrain-4,1%. Ponderea cheltuielilor cu apărarea în PIB-ul Statelor Unite este de 2,2%. În ce privește ponderea bugetului apărării în cheltuielile guvernamentale, primele  cinci poziții sunt deținute de Sudan-30,9%, Arabia Saudită-30,4%, Oman-26,3%, Belarus-25,3% și Congo-17,9%.

La capitolul comerțului internațional cu arme, statisticile internaționale sunt prezentate pe perioade de cinci ani, interval de timp socotit mai relevant ținând seama că majoritatea contractelor de achiziții se derulează pe o durată mai lungă. Potrivit SIPRI, cel mai mare exportator în perioada 2012-2016 a fost SUA, cu 47,1 miliarde de dolari, top 10 fiind completat de Rusia-33,1 miliarde, China-9,1 miliarde, Franța-8,5 miliarde, Germania-7,9 miliarde, Marea Britanie-6,5 miliarde, Spania-3,9 miliarde, Italia-3,8 miliarde, Ucraina-3,6 miliarde și Israel-3,2 miliarde.

Citește și: Producătorii americani de armament au profitat din plin de politica lui Trump

Topul importatorilor este dominat de India-18,2 miliarde, Arabia Saudită-11,6 miliarde, Emiratele Arabe Unite-6,5 miliarde, China-6,3 miliarde, Australia-5,6 miliarde, Algeria-5,3 miliarde, Turcia-4,7 miliarde, Irak-4,5 miliarde, Pakistan-4,4 miliarde și Vietnam-4,2 miliarde.

Supremația americană este arătată și de faptul că în clasamanetul vânzărilor de armament, din primele 10 companii, doar trei nu sunt americane. Este vorba de britanicii de la BAE Systems cu vânzări de 25,5 miliarde dolari în 2015 (locul 3 în lume), concernul european Airbus cu 12,8 miliarde de dolari și italienii Leonardo S.p.A. (9,3 miliarde). Pe primele două locuri din lume sunt companiile americane Lockheed Martin-36,4 miliarde de dolari și Boeing-27,9 miliarde.

România, în curs de înarmare

România a devenit una dintre țările care chetuie sume considerabile pentru înarmare. Deși bugetul MapN în 2018 a fost de circa 4 miliarde de dolari, el reprezintă 2% din PIB, procentaj relativ mare în raport cu majoritatea țărilor europene. Creșterea din ultimii ani a fost spectaculoasă, provocată și de politica agresivă a Rusiei din zona Mării Negre.

În 2017, bugetul a fost de 16,3 miliarde de lei, o creștere de 45% față de anul precedent, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Apărării, iar nivelul de 1,81% din PIB a situat România pe locul 6 în NATO. Potrivit execuției bugetare aferente anului 2017, România a alocat achizițiilor de armament 33% din bugetul MApN, fapt ce a plasat-o pe primul loc în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Alocațiile bugetare vor fi consistente și în anii următori, de minm 2% până în anul 2026, cu contracte deja semnate și aflate în derulare pentru mai mulți ani.

 

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.7601
Diferența -0.0024
Ieri 4.7625
USD
Azi 4.2755
Diferența 0.0117
Ieri 4.2638
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 23-05-2019
EUR flag1 EUR = 4.7601 RON
USD flag1 USD = 4.2755 RON
GBP flag1 GBP = 5.4034 RON
CHF flag1 CHF = 4.2363 RON
AUD flag1 AUD = 2.9372 RON
DKK flag1 DKK = 0.6374 RON
CAD flag1 CAD = 3.1740 RON
HUF flag1 HUF = 0.0146 RON
JPY flag1 JPY = 0.0388 RON
NOK flag1 NOK = 0.4877 RON
SEK flag1 SEK = 0.4430 RON
XAU flag1 XAU = 175.4130 RON
Monede Crypto
1 BTC = 33313.03RON
1 ETH = 1040.70RON
1 LTC = 377.70RON
1 XRP = 1.61RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.36% p.a.
ROBOR:
3 luni: 3.28%
6 luni: 3.39%
12 luni: 3.54%
EURIBOR:
3 luni: -0.3100%
6 luni: -0.2300%
12 luni: -0.1120%
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 8109.89 -0.08%
BET-BK 1554.42 -0.18%
BET-FI 35727.53 -0.39%
BET-NG 704.82 -0.04%
BET-TR 12271.67 -0.09%
BET-XT 735.99 -0.13%
BET-XT-TR 1126.67 -0.13%
BETPlus 1212.78 -0.06%
RTL 16862.16 -0.09%

Opinii

Banii au fost transferați

Restituirea taxei auto. Fondul de Mediu are banii necesari

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că...

Premierul României spune că se fac investiții
Pentru ministrul Energiei, situația este foarte clară

Gaze naturale din import. Ministrul Anton nu vede care este problema

Creşterea importurilor de gaze, ca urmare a...

Comunicate de presa

Ghidul vinurilor alese

Se lansează ghidul al vinurilor alese

După o serie de evenimente RO-Wine de succes...

Lidl
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia
Tunisia

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2019 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
business.n-nxt.83