Impactul creșterii importurilor de energie asupra consumatorilor

Importurile au depășit producția internă

În perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, principalele resurse de energie primară au totalizat 33.934,6 mii tone echivalent petrol (tep), cu 1.222,8 mii tep peste nivelul din 2024.

Producția internă a însumat 16.526,7 mii tep, în scădere cu 389,7 mii tep (-2,3%), în timp ce importurile au urcat la 17.407,9 mii tep, în creștere cu 1.612,5 mii tep (+10,2%). Astfel, România a acoperit creșterea consumului printr-o dependență mai mare de surse externe.

Pe categorii de resurse:

- Cărbunele net a scăzut la 1.952,9 mii tep (-8,1%), inclusiv o diminuare semnificativă a importurilor;

- Țițeiul a ajuns la 11.366,5 mii tep (+3,9%), însă producția internă a continuat să scadă (-7,6%), creșterea fiind susținută de importuri;

- Gazele naturale utilizabile au înregistrat cea mai mare creștere, la 10.694,7 mii tep (+13,8%), pe fondul unei majorări puternice a importurilor (+75%);

- Energia hidroelectrică, eoliană, solară, căldura nucleară și energia electrică din import au totalizat 6.248,1 mii tep (+5,3%);

- Produsele petroliere din import au scăzut la 3.636,8 mii tep (-12,4%).

Citește și: Chisăliță: „Băieții deștepți” sunt doar vârful icebergului din energia României

Producția de energie electrică a scăzut, importurile au crescut puternic

Resursele de energie electrică au totalizat 69.645,4 milioane kWh, în creștere cu 3.396,7 milioane kWh față de 2024 (+5,1%).

Producția internă de energie electrică a fost însă în scădere, la 51.388,5 milioane kWh (-2,0%). Pe tipuri de surse:

- Termocentralele au produs 17.372,6 milioane kWh (-0,5%);

- Hidrocentralele au înregistrat o scădere accentuată, la 12.404,9 milioane kWh (-13,3%);

- Centralele nuclearo-electrice au produs 11.012,4 milioane kWh (+0,9%);

- Energia eoliană a scăzut la 6.045,9 milioane kWh (-4,9%);

- Energia solară fotovoltaică a crescut puternic, la 4.552,7 milioane kWh (+33,6%), inclusiv contribuția prosumatorilor.

În același timp, importurile de energie electrică au urcat la 18.256,9 milioane kWh (+32,3%), iar exporturile au crescut și mai accelerat, la 14.513,5 milioane kWh (+33,8%).

Consumul final a scăzut ușor

Consumul final de energie electrică a fost de 50.048,1 milioane kWh, în scădere cu 0,9% față de anul precedent.

Consumul în economie a scăzut cu 0,9%, iluminatul public cu 3,3%, iar consumul populației cu 1,0%. În schimb, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut cu 3,8%, la 5.083,8 milioane kWh.

Datele arată un an 2025 caracterizat prin creșterea resurselor totale de energie, dar și printr-o dependență mai mare de importuri, în contextul scăderii producției interne, în special din hidrocentrale și sectorul extractiv.

Ce înseamnă aceste date pentru consumatorul final

Pentru consumatorul final, tabloul este mixt. Pe de o parte, creșterea importurilor și scăderea producției interne pot amplifica vulnerabilitatea la evoluțiile externe de preț, mai ales în perioade de tensiuni regionale sau volatilitate pe piețele de gaze și energie electrică. O dependență mai mare de importuri înseamnă că facturile pot deveni mai sensibile la fluctuațiile internaționale.

Pe de altă parte, creșterea producției din surse regenerabile, în special solar, contribuie la diversificarea mixului energetic și poate atenua presiunile pe termen mediu. Scăderea ușoară a consumului final indică și o ajustare a cererii, fie prin eficiență energetică, fie prin prudență din partea populației și a companiilor. În final, stabilitatea facturilor va depinde de evoluția piețelor externe, de capacitatea României de a-și consolida producția internă și de politicile de reglementare aplicate în perioada următoare.