Scădere ușoară a prețului pe piața spot

Prețul energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) a scăzut ușor în România, potrivit datelor publicate de OPCOM pentru ziua de livrare 25 octombrie 2025. Valoarea medie ponderată a fost de 499,1 lei/MWh, echivalentul a aproximativ 0,50 lei/kWh, cel mai redus nivel din ultimele trei luni.

În pofida acestei scăderi, tarifele plătite de consumatorii casnici rămân între 1,3 și 1,5 lei/kWh, de aproape trei ori mai mari decât prețul din piața angro. Explicația ține de structura facturii: taxele de transport și distribuție, certificatele verzi, contribuția pentru cogenerare și adaosurile furnizorilor absorb aproape întregul efect al ieftinirii energiei pe bursă.

Fluctuații extreme într-o singură zi

Fișierul oficial al OPCOM arată o amplitudine uriașă a prețurilor în intervalele orare: de la 62 lei/MWh în timpul nopții până la 1.189 lei/MWh în jurul orei 14:00, când producția solară scade brusc iar cererea crește.

Aceste salturi confirmă instabilitatea pieței românești, dependentă de sursele regenerabile și lipsită de suficiente capacități flexibile (stocare, hidrocentrale reversibile, gaze). În termeni practici, o oră cu preț de 1.100 lei/MWh poate anula beneficiul mai multor ore ieftine, influențând costul final al zilei.

România, printre cele mai scumpe piețe din Europa. Prețurile mari nu sunt o excepție, ci o regulă

De mai bine de un an, România se află constant în topul celor mai scumpe piețe de energie din Uniunea Europeană, potrivit datelor agregate de EnergyLive și ENTSO-E. Prețurile din piața pentru ziua următoare (PZU) se mențin aproape zilnic peste 90–100 €/MWh, depășind frecvent nivelurile din Germania, Franța sau Austria.

Citește și: Șapte din zece români își schimbă obiceiurile de consum pentru a reduce factura la energie

Spre deosebire de alte țări europene unde energia s-a ieftinit semnificativ în 2025, piața românească rămâne rigidă și tensionată. Lipsa capacităților de stocare, dezechilibrele create de producția fotovoltaică necorelată cu consumul și interconectările insuficiente cu rețelele vecine mențin volatilitatea și prețurile ridicate.

În plus, eliminarea plafonării prețurilor și majorarea TVA-ului la energie de la 5% la 19% au amplificat efectul în facturile populației. Pentru mulți consumatori, costurile aproape s-au dublat față de anul trecut, chiar dacă piața angro pare stabilă.

România plătește, astfel, unul dintre cele mai mari prețuri reale din UE, raportat la venituri. În timp ce salariul mediu brut național este de circa 6.400 lei, tariful final la energie rămâne printre cele mai împovărătoare din Europa — un paradox care reflectă blocajul structural al pieței interne.

De ce nu scade factura

Specialiștii din piață susțin că prețul final nu urmează imediat tendința pieței spot, pentru că furnizorii cumpără o parte semnificativă a energiei prin contracte bilaterale pe termen lung, la valori fixe. În plus, mecanismul de compensare introdus după eliminarea plafonării transferă presiunea asupra bugetului de stat și nu asupra furnizorilor, ceea ce face ca scăderea prețurilor spot să nu se traducă în ieftiniri pentru populație.

Pe termen mediu, stabilizarea prețului sub pragul de 500 lei/MWh indică o revenire temporară a echilibrului în piață, dar și o dependență tot mai mare de condițiile meteo. Fără investiții rapide în stocare și modernizarea rețelelor, aceste variații orare vor continua să genereze dezechilibre și costuri ascunse pentru consumatori.

Vezi aici datele OPCOM

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.