Poți plăti mai puțin la curent fără panouri? Da, dacă ai asta
23 Februarie 2026
Piețele energetice globale nu mai reacționează automat la crizele geopolitice majore, așa cum se întâmpla în urmă cu câteva decenii, iar acest lucru indică o schimbare profundă a mecanismelor de funcționare ale pieței, a explicat Dumitru Chisăliță, în cadrul unui interviu acordat DCNews. Potrivit acestuia, lumea energetică de astăzi funcționează după reguli diferite, în care șocurile politice nu mai produc automat explozii de preț.
De ce conflictele nu mai produc șocuri imediate de preț
Chisăliță a arătat că, în trecut, orice tensiune majoră în zone-cheie de producție declanșa reacții rapide și violente pe piețele petrolului și gazelor. Astăzi, conflicte de amploare sunt absorbite fără efecte dramatice imediate, nu pentru că riscurile ar fi dispărut, ci pentru că structura pieței s-a modificat.
Diversificarea surselor de producție, dezvoltarea capacităților de stocare și intervențiile coordonate ale statelor au redus vulnerabilitatea sistemului energetic global la șocuri punctuale. În plus, piața este mult mai anticipativă, iar multe riscuri sunt deja „prețuite” înainte de a se materializa.
Citește și: Dumitru Chisăliță, la DCNews: ce urmează în energie și cum vor fi afectați românii
Petrol există, problema este controlul producției
Expertul a subliniat că nu asistăm la o lipsă fizică de petrol la nivel global, ci la o gestionare strategică a producției. Organizații precum OPEC limitează deliberat extracția pentru a susține prețurile, ceea ce creează percepția unei crize permanente.
„Nu trăim o criză a resurselor, ci o criză a deciziilor”, a explicat Chisăliță, arătând că piața este mai degrabă influențată de politici de producție și de interese geopolitice decât de o cerere care nu ar putea fi acoperită.
Energia, tot mai mult o decizie politică, nu una tehnică
Un element central al analizei sale este politizarea excesivă a energiei. Potrivit lui Chisăliță, energia a încetat să mai fie un domeniu gestionat exclusiv tehnic și a devenit un instrument politic, atât la nivel național, cât și european.
Această schimbare generează instabilitate și decizii luate sub presiune emoțională, nu pe baza calculelor de siguranță și eficiență. În opinia sa, multe dintre politicile energetice recente au fost adoptate mai degrabă pentru a răspunde așteptărilor publice sau agendelor ideologice decât pentru a asigura funcționarea stabilă a sistemelor energetice.
Implicațiile pentru Europa și România
Pentru Europa, această realitate înseamnă o expunere crescută la erori strategice. Dezechilibrul dintre sursele regenerabile și capacitățile de producție controlabile creează vulnerabilități care nu sunt întotdeauna vizibile în perioadele de calm.
În cazul României, Chisăliță avertizează că lipsa unei strategii coerente și predictibile riscă să amplifice problemele existente. Deși țara dispune de resurse și capacități importante, deciziile întârziate și incoerente pot transforma avantaje reale în surse de instabilitate.
De la reacție la strategie
Concluzia expertului este că statele trebuie să treacă de la reacții punctuale la strategii pe termen lung. Energia nu mai poate fi gestionată prin măsuri de urgență și comunicate liniștitoare, ci prin politici coerente, bazate pe date și pe înțelegerea noilor mecanisme ale pieței.
„Atât timp cât energia va fi tratată ca un subiect emoțional, vom continua să luăm decizii greșite”, a avertizat Chisăliță, subliniind că adevărata provocare a următorilor ani nu este lipsa resurselor, ci capacitatea de a le gestiona inteligent.
