Sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil riscă să producă schimbări structurale în piața energetică a Europei Centrale și de Sud-Est, cu efecte directe asupra prețurilor la carburanți și asupra securității energetice regionale, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). 

„Nu vorbim despre o simplă decizie geopolitică, ci despre un adevărat test de stres pentru o regiune care, energetic, este încă fragilă și profund interconectată”, subliniază Chisăliță în analiza sa.

Derogări temporare, dar termene-limită extrem de strânse

Potrivit acestuia, deși sancțiunile americane sunt deja în vigoare, ele au fost temporar relaxate în ceea ce privește funcționarea stațiilor de alimentare operate de Rosneft și Lukoil, inclusiv în România și în alte state din regiune, până în aprilie 2026.

„Această derogare este strict condiționată: veniturile nu trebuie să ajungă în Rusia. Nu este o amânare a sancțiunilor, ci o fereastră de timp extrem de limitată pentru reorganizare”, explică președintele AEI.

În paralel, România lucrează la un cadru legal pentru preluarea sau administrarea activelor afectate, însă timpul este foarte scurt. „Chiar dacă termenul a fost extins până în ianuarie 2026, vorbim despre un calendar extrem de comprimat pentru găsirea unui cumpărător sau pentru o restructurare reală”, avertizează Chisăliță.

Citește și: Lukoil România și Petrotel Lukoil, afaceri de miliarde înaintea sancțiunilor americane

Impact inegal: „Regiunea nu va fi lovită uniform”

„Efectul sancțiunilor nu este deloc uniform. Totul depinde de cât de adânc sunt integrate Rosneft și Lukoil în economiile locale”, spune Dumitru Chisăliță. El enumeră trei factori-cheie: dependența de produsele companiilor sancționate, contractele și investițiile locale și legăturile directe cu rafinării și infrastructura de transport conectată la fluxurile rusești.

„De aceea vom vedea o hartă energetică fragmentată: unele țări vor avea șocuri rapide de preț, altele vor absorbi mai bine impactul, iar unele vor resimți efectele doar prin piața regională”, explică expertul.

Bulgaria, „centrul furtunii”

Cea mai vulnerabilă țară din regiune este Bulgaria. „Acolo vorbim despre un adevărat epicentru al vulnerabilității”, afirmă Chisăliță, făcând referire la rafinăria Lukoil Neftochim Burgas, cea mai mare din Balcani.

„Când o singură rafinărie domină piața internă și alimentează o bună parte din regiune, orice blocaj se vede imediat la pompă”, spune el. Estimările incluse în analiză indică o posibilă creștere a prețului benzinei cu 8–15% și a motorinei cu 10–18% în primele trei luni, cu o normalizare lentă care ar putea dura până la un an.

România: amortizor intern, dar expusă prin regiune

România se află într-o poziție intermediară. „Rafinăria Lukoil Petrotel de la Ploiești este importantă, dar România are și alte capacități – Petrom, Rompetrol – care oferă un anumit grad de protecție”, explică președintele AEI.

În aceste condiții, creșterile estimate sunt mai moderate: „Ne uităm la 5–10% la benzină și 7–12% la motorină în primele trei luni”. Totuși, Chisăliță avertizează că protecția nu este totală. „România nu este o insulă. Presiunea vine rapid din piața regională, unde fluxurile rusești încă joacă un rol important.”

Serbia și Europa Centrală: dependență de rute și diversificare forțată

Despre Serbia, expertul spune că este „prizoniera conectivității regionale”. „Depinde puternic de rutele energetice din zonă, iar alternativele rapide sunt limitate”, explică el, estimând un impact comparabil cu cel din România, dar cu o flexibilitate mai mică.

În Europa Centrală, Ungaria, Slovacia și Cehia au fost istoric legate de petrolul rusesc. „Politicile UE le-au împins să diversifice, iar asta se vede acum”, spune Chisăliță. În Ungaria, scumpirile estimate sunt de 4–8% la benzină și 5–9% la motorină, cu efecte similare, dar amortizate, în Slovacia și Cehia. „Este o provocare serioasă, dar nu o criză structurală”, punctează el.

Efect de undă în Balcani și exemplele care arată direcția

Chiar și țările care nu depind direct de rafinării operate de companiile sancționate vor resimți efectele. „Când Bulgaria sau România au scumpiri rapide, unda de șoc se propagă imediat în Balcani”, explică Chisăliță, estimând creșteri de 3–10% la benzină și 3–12% la motorină în state precum Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina sau Macedonia de Nord.

În contrast, Polonia și Grecia sunt date drept exemple pozitive. „Accesul la mare, terminalele moderne și diversificarea surselor fac diferența. Acolo impactul este limitat și se stabilizează rapid”, spune președintele AEI.

Avertisment pentru România: redevențe mai mari, dependență mai mare

În final, Dumitru Chisăliță lansează un avertisment direct pentru România. „Dacă majorăm redevențele pentru zăcămintele de țiței în acest context, riscăm să închidem exploatări care nu vor mai fi rentabile”, afirmă el.

„Asta înseamnă importuri mai mari de țiței, o dependență externă mai mare și o vulnerabilizare suplimentară a securității energetice. Exact opusul a ceea ce ar trebui să facem într-o perioadă de tensiuni geopolitice”, conchide președintele Asociației Energia Inteligentă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.