România intră în sezonul de iarnă cu un plan special pentru siguranța energetică. Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 916/2025, care stabilește măsurile de funcționare în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național (SEN) și nivelul minim al stocurilor de gaze, cărbune și apă în lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026.

Documentul, publicat în Monitorul Oficial nr. 1007 din 31 octombrie 2025, marchează reactivarea Comandamentului energetic de iarnă și introduce măsuri obligatorii pentru toți producătorii și operatorii din energie.

Comandament energetic de iarnă și monitorizare zilnică a sistemului

Ministerul Energiei va coordona, prin noul comandament, supravegherea permanentă a producției, transportului și distribuției de energie electrică și gaze naturale, pentru a evita blocaje sau pene majore.

Comandamentul energetic va fi format din reprezentanți ai Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, ANRE, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexului Energetic Oltenia, OMV Petrom, precum și ai distribuitorilor și furnizorilor de energie.

Componența nominală urmează să fie stabilită prin ordin al ministrului energiei, în termen de cinci zile de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Potrivit ministerului, scopul este menținerea unei coordonări rapide în caz de avarie, deficit de producție sau probleme de aprovizionare cu combustibili.

Consumul ar putea crește cu 5% față de iarna trecută

Estimările oficiale indică o creștere a consumului național de energie electrică între 25.280 și 26.130 GWh pentru iarna 2025–2026, cu până la 5,1% peste nivelul din iarna precedentă, când România a consumat 24.800 GWh.

Creșterea este pusă pe seama unui sezon mai rece și a redresării activității industriale.

Pentru a face față vârfurilor de consum, producția internă disponibilă este evaluată la aproximativ 23,2 TWh, restul urmând să fie acoperit din importuri de 1,7–2,9 TWh, în funcție de condițiile meteorologice.

În scenariul mediu, România ar putea avea un deficit de 1.600 MW, iar în scenariul pesimist, până la 4.300 MW, echivalentul opririi simultane a patru mari centrale electrice.

Citește și: Proiectul centralei Iernut, blocat la 98%: explicațiile Ministerului Energiei

Stocuri obligatorii: gaze, cărbune și apă în lacuri

Pentru a evita un dezechilibru în sistem, Guvernul impune stocuri minime de combustibili pentru sezonul rece:

• 2,85 miliarde metri cubi de gaze naturale (circa 90% din capacitatea totală de înmagazinare);

• 800.000 tone de cărbune și 1.300 tone de păcură, destinate centralelor pe combustibili fosili;

• un volum de apă echivalent cu 1.787 mii MWh energie în marile lacuri de acumulare administrate de Hidroelectrica.

Aceste rezerve vor fi verificate periodic de autorități, iar operatorii care nu își îndeplinesc obligațiile pot fi sancționați.
Guvernul avertizează că lipsa stocurilor de siguranță ar putea forța importuri de urgență la prețuri mult mai mari.

Mintia și Midia, în prima linie de apărare energetică

Printre prioritățile stabilite pentru această iarnă se numără:

• punerea în funcțiune a primei turbine pe gaz a centralei Mintia, cu o capacitate de circa 600 MW;

• pornirea CET Midia Năvodari (70 MW) și a CET Chimcomplex Râmnicu Vâlcea (50 MW);

• lucrări de mentenanță la grupurile Paroșeni și la centralele din București;

• creșterea rezervelor hidrologice pentru echilibrarea producției în perioadele de ger.

Autoritățile au prevăzut și posibilitatea sprijinirii Republicii Moldova cu energie electrică și gaze naturale, dacă nivelul resurselor interne o va permite, prin acorduri bilaterale gestionate de Transelectrica și Transgaz.

Coordonare între companii și autorități: planurile de urgență, reactivate

Ministerul Energiei și ANRE vor superviza zilnic funcționarea sistemului, iar Transelectrica va avea obligația de a comunica operativ eventualele deficiențe de rețea.

De asemenea, Ministerul Economiei și cel al Mediului trebuie să actualizeze, până la mijlocul lunii noiembrie, planurile de urgență pentru aprovizionarea cu gaze și să stabilească proceduri comune pentru crizele energetice la nivel regional.

Coordonarea interinstituțională va fi esențială, întrucât România va continua să fie conectată la piețele energetice europene, unde prețurile la energie și gaze rămân volatile, în special în cazul unor ierni reci.

România, între riscul de importuri și nevoia de investiții

În iarna 2024–2025, România a importat energie electrică la prețuri medii de peste 130 euro/MWh în perioadele de vârf. De aceea, autoritățile speră ca repornirea capacităților de la Mintia și funcționarea fără sincope a hidrocentralelor să reducă dependența de importuri.

Potrivit Ministerului Energiei, planul de iarnă din 2025–2026 reprezintă „un instrument esențial pentru asigurarea securității energetice”, dar succesul său depinde de finalizarea la timp a proiectelor de producție și de cooperarea dintre instituțiile implicate.

Așadar, România intră în iarnă cu un sistem energetic mai stabil decât în 2022–2023, dar și cu provocări majore legate de cererea crescută și de prețurile la import.

Planul de iarnă devine astfel documentul strategic care asigură echilibrul între producție, consum și rezerve, în contextul unei piețe europene marcate de incertitudini.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.