Bulgaria investește 7 milioane de euro în modernizarea porturilor Varna și Burgas
21 Februarie 2026
În prezent, există cinci vaccinuri COVID-19 care fac obiectul studiilor clinice de fază III la nivel global, cu alți câțiva potențiali candidați în etapele anterioare de dezvoltare. De-a lungul pandemiei COVID-19 și a perioadei de dezvoltare frenetică a vaccinului pe care a declanșat-o, diferite organizații internaționale, companii farmaceutice și producători de vaccinuri au discutat despre cum să distribuie corect vaccinurile pentru a combate eficient pandemia.
COVAX și cadrul de alocare echitabilă
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Coaliția pentru Inovații în Pregătirea Epidemică (CIPE) și alianța vaccinală Gavi și-au combinat forțe pentru a crea Organizația COVAX, care își propune să „asigure un acces echitabil pentru toate economiile și să se asigure că venitul nu este o barieră în calea accesului” începând cu anul 2021. Prin aderarea la această facilitate, orice țară poate accesa vaccinurile COVID-19 pe aceeași cronologie accelerată ca și ceilalți participanți și li se vor administra doze de vaccin pe baza cadrului de alocare echitabilă propus de OMS.
Strategia de alocare a OMS sugerează distribuirea dozelor de vaccinuri în două valuri:
1. La început, fiecărei țări i se vor aloca suficiente doze pentru a vaccina trei la sută din populația lor, urmată de alocarea proporțională a dozelor până când fiecare națiune are suficiente doze pentru a vaccina 20 la sută din populație împotriva COVID-19.
2. O fază ulterioară pentru extinderea acoperirii strategiilor de imunizare. În funcție de constrângerile de aprovizionare, în faza de urmărire ar fi adoptată o abordare de alocare ponderată; prioritizarea țărilor cu o populație mai mare de oameni din grupurile cu risc crescut (de exemplu, vârstnici, lucrători din domeniul sănătății și persoane cu comorbidități precum diabetul, astmul etc.).
VACCINUL anti-covid al rușilor. Este important ce va urma
Începând cu 28 septembrie 2020, 75 de țări - incluzând 64 de economii cu venituri mai mari și toate cele 27 de state membre ale UE reprezentate de Comisia Europeană (CE) - au aderat la organizația COVAX.
Alte 86 de state au prezentat intenții neobligatorii de participare. Ca urmare, aproape două treimi din populația globală (aproximativ 64%) sunt angajate în prezent sau sunt eligibile pentru a primi vaccinuri prin COVAX. În cadrul acestui grup, 92 de economii cu venituri mici sunt eligibile pentru sprijin financiar prin intermediul Angajamentului Gavi COVAX Advance Market (CAM), un instrument de finanțare menit să susțină achiziționarea de vaccinuri pentru utilizare în țările cu venituri mici și medii.
Interesant este că nici SUA și nici China, două dintre cele mai mari economii ale lumii, nu au fost de acord să participe la proiectul COVAX.
Există voci care critică acest sistem spunând că nu este unul corect întrucât „presupune în mod eronat că egalitatea necesită tratarea identică a țărilor situate în mod diferit, decât răspunderea echitabilă la diferitele lor nevoi”.
Concluzii
Deci, cine ar trebui să primească primul vaccin? Răspunsul este un coșmar etic, dar indiferent dacă vaccinurile sunt distribuite în funcție de populație sau de puterea de a reduce daunele, consensul este că toate țările - indiferent de venit - ar trebui să li se aloce doze de vaccin în același timp. Iar după ce sunt primite vaccinurile care cetățeni vor trebui vaccinați primii, la această întrebare răspunsul este simplu, cei care sunt cei mai expuși riscului de îmbolnăvire, cum ar fi persoanele în vârstă, lucrătorii din domeniul sănătății și cei cu comorbidități existente.
Cu toate acestea, din cauza constrângerilor de cerere și ofertă care conduc la profit cât și factorul naționalismului, este probabil ca națiunile mai bogate să aibă acces mai mare la dozele de vaccin și, prin urmare, acestea să le primească mai întâi.
