O evoluție atipic de liniștită

După aproape cinci luni de scăderi lente și continue, ROBOR la 3 luni s-a oprit din coborâre și s-a fixat la nivelul de 6,4%.

Datele zilnice publicate de BNR arată că, din 1 octombrie și până pe 23 octombrie, indicele nu a mai variat deloc, o perioadă de stabilitate rară pentru piața monetară românească.

Doar între 15 și 17 octombrie s-a observat o mișcare minoră, de –0,01 puncte procentuale, revenind imediat la 6,4%.

Practic, în ultimele trei săptămâni, costul de finanțare între bănci a rămas complet neschimbat, semn al unei stabilizări deliberate a lichidității.

Această calmare vine după un prim semestru marcat de fluctuații puternice: ROBOR urcase la 7,39% în mai 2025, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani, pentru ca apoi să scadă treptat cu aproape un punct procentual până în toamnă.

De la tensiune la echilibru

În prima jumătate a anului, piața monetară a fost afectată de o dublă presiune: cererea ridicată de lichiditate din partea Ministerului Finanțelor, care a derulat emisiuni record de titluri de stat, și fluxurile scăzute de capital din sectorul privat, care au îngustat baza de depozite.

Rezultatul a fost o scumpire rapidă a creditului interbancar și o volatilitate crescută a ROBOR.

Din iunie, însă, BNR a început să injecteze lichiditate prin operațiuni repo succesive, iar băncile au reînceput să acumuleze rezerve excedentare.

Această strategie a dus la o revenire treptată: 7,09% în iunie, 6,7% în iulie, 6,6% în august și, în final, 6,4% în octombrie — un nivel care s-a menținut de aproape o lună fără variații.

Citește și: IRCC crește la 6,06%, de azi – cum vor fi afectate creditele populației

Un echilibru controlat de BNR

Această stabilitate nu înseamnă o relaxare completă a politicii monetare.

Banca centrală menține dobânda-cheie la 6,50% pe an, dar lasă dobânzile interbancare să evolueze ușor sub acest nivel, semn că lichiditatea este bine calibrată.

Diferența de doar 0,1 puncte procentuale între ROBOR și rata cheie arată că BNR permite sistemului bancar să respire, fără a transmite totuși un semnal de relaxare prematură.

Aceasta este o mișcare calculată: banca centrală încearcă să păstreze echilibrul între susținerea creditării și controlul inflației, într-un context în care economia se stabilizează, dar riscurile externe rămân ridicate.

Cum se traduce în IRCC

Stabilitatea actuală a ROBOR-ului are un efect indirect, dar important asupra IRCC.

Deoarece indicele IRCC se calculează trimestrial, pe baza mediei dobânzilor interbancare din trimestrul anterior, scăderea ROBOR-ului din ultimele luni se va reflecta abia în valoarea IRCC aplicabilă de la 1 ianuarie 2026.

Valoarea curentă, 6,06%, rămâne valabilă pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2025, dar tendința actuală din piață indică o scădere probabilă spre sub 5% în trimestrul următor.

Aceasta ar însemna un respiro financiar pentru milioane de români cu credite în lei, după doi ani de dobânzi ridicate.

Lichiditatea și riscurile din piață

Pentru moment, toate semnalele indică o piață monetară stabilă, cu un nivel optim de lichiditate.

Băncile preferă să plaseze surplusurile de bani la BNR, unde primesc o dobândă apropiată de 6,25%, ceea ce limitează presiunea asupra ROBOR.

Totuși, analiștii atrag atenția că acest echilibru este fragil: o creștere neașteptată a cheltuielilor bugetare, o tensionare a pieței valutare sau o nouă rundă de finanțări masive de la Ministerul Finanțelor ar putea absorbi lichiditatea și împinge dobânzile în sus, cel puțin temporar.

Deocamdată, însă, semnalele sunt pozitive. Inflația se află pe trend descendent, iar BNR a anunțat că va menține politica de stabilitate până la începutul lui 2026, fără schimbări bruște.

Ce urmează pentru dobânzi

Dacă actuala tendință se păstrează, următoarea mișcare majoră în politica monetară ar putea veni abia în primul trimestru din 2026, când BNR ar putea decide o reducere a ratei-cheie, în funcție de evoluția inflației și de deciziile BCE.

Până atunci, dobânzile interbancare vor rămâne în zona 6,3–6,5%, menținând echilibrul între stabilitate și prudență.

Pentru debitori, semnalul este clar: scăderea IRCC e deja pregătită din piață, dar efectul se va vedea doar după 1 ianuarie.

Pentru bănci, marjele de dobândă se vor comprima, ceea ce ar putea genera o competiție mai agresivă pentru creditele noi.

Ce urmează

După luni de ajustări fine, piața monetară românească a intrat într-o fază de calm fără precedent.

ROBOR la 3 luni, menținut la 6,4% de mai bine de trei săptămâni, devine un indicator al stabilizării generale din sistemul bancar.

Această echilibrare, gestionată de BNR prin lichiditate atent dozată, pregătește terenul pentru o reducere a costurilor de finanțare în 2026.

Scăderea IRCC sub 5% la începutul anului viitor pare, așadar, nu doar probabilă, ci aproape inevitabilă — cu condiția ca disciplina bugetară și calmul pieței valutare să fie menținute.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.