Acord decisiv cu Bruxelles-ul

Potrivit Ministerului Finanțelor, decizia Comisiei Europene vine după o serie de discuții intense derulate la Bruxelles și la București, în contextul în care analiza oficială arăta că România nu reușise să reducă suficient decalajul fiscal la TVA între 2021 și 2024, conform țintei din PNRR-ul original.

„Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.

El a subliniat că noul jalon introduce o abordare „graduală, dar ireversibilă” a reformei ANAF, urmărind transformarea instituției într-o administrație fiscală complet digitalizată, bazată pe performanță și transparență.

De ce a fost necesară schimbarea jalonului

Reducerea GAP-ului de TVA — diferența dintre veniturile efectiv colectate și cele care ar trebui să fie încasate conform legislației — a fost una dintre cele mai ambițioase ținte asumate de România în PNRR. Totuși, progresul limitat în colectare, în pofida digitalizării și a introducerii unor instrumente precum e-Factura și SAF-T, a făcut imposibilă atingerea obiectivului numeric stabilit inițial.

Negocierile conduse de Alexandru Nazare au avut ca scop evitarea pierderii fondurilor nerambursabile, estimată la 800 de milioane – 1 miliard de euro, prin redefinirea jalonului astfel încât acesta să reflecte măsuri concrete, realizabile și sustenabile.

Citește și: FMI pregătește raportul pentru România – declarațiile ministrului Nazare

Noul jalon: de la cifre la reforme structurale

Conform Ministerului Finanțelor, noua formulare a jalonului va fi axată pe consolidarea capacității instituționale a ANAF și a Autorității Vamale Române, cu accent pe modernizarea structurală și legislativă. Printre principalele direcții:

• Reorganizarea internă a ANAF, prin restructurarea unor direcții-cheie și introducerea de indicatori de performanță legați de gradul de colectare.

• Îmbunătățirea legislației privind insolvența, pentru creșterea capacității de recuperare a creanțelor.

• Modernizarea sistemelor IT și interconectarea bazelor de date, pentru o analiză fiscală mai rapidă și mai precisă.

• Reformarea cadrului procedural privind inspecțiile la prețurile de transfer.

• Modificări legislative pentru sporirea eficienței în combaterea evaziunii fiscale.

• Transparență crescută, prin publicarea periodică a structurii GAP-ului de TVA și a rezultatelor obținute de structurile ANAF.

Un pas strategic pentru credibilitatea României

Surse din cadrul Ministerului Finanțelor arată că această reconfigurare a jalonului a fost privită pozitiv de către Comisia Europeană, care a apreciat „abordarea pragmatică” a părții române.

„România are nevoie de o administrație fiscală modernă, predictibilă și transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni — funcționari care trebuie motivați și contribuabili care merită respectați”, a afirmat Nazare.

Acordul cu Bruxelles-ul oferă României posibilitatea de a continua reformele fiscale într-un cadru sustenabil, cu beneficii directe asupra stabilității bugetare și asupra imaginii țării în fața partenerilor europeni.

Citește și: Furtuna stârnită de gemul bunicii și gap-ul TVA: ANAF explică

Un pas important în modernizarea ANAF

Jalonul privind reducerea GAP-ului de TVA a fost considerat, încă de la debutul PNRR, un test major pentru administrația fiscală românească. Prin reformularea acestuia, Guvernul își reconfirmă angajamentul pentru o colectare mai eficientă, bazată pe tehnologie și proceduri clare, și evită pierderea unei sume considerabile din granturile europene aferente anului 2026.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.