Aproximativ 80% dintre aceste componente care ajung în Rusia provin acum din China, se arată în raport. Anterior, surse ucrainene au indicat că aproximativ 60% dintre piesele străine găsite în armele rusești de pe câmpul de luptă din Ucraina au fost obținute prin China, arată sursa citată.

China este „principalul centru” de import al Rusiei pentru tehnologie avansată și produse cu dublă utilizare, contribuind la eludarea sancțiunilor occidentale, conform raportului.

„Interesul Chinei este să împiedice Rusia să piardă războiul din Ucraina, deoarece un astfel de deznodământ ar fi o victorie pentru Statele Unite, principalul rival al Chinei”, a declarat directorul general al serviciului de informații estonian, Kaupo Rosin, într-o conferință video.

Reuters a solicitat un comentariu Ambasadei Chinei la Tallinn cu privire la raport.

Membră NATO, Estonia monitorizează îndeaproape capabilitățile militare ale Rusiei, considerând Moscova drept principala amenințare la adresa securității sale, în special după invazia rusă în Ucraina din februarie 2022.

Estonia, alături de vecinii săi baltici, Letonia și Lituania, a fost anexată forțat de Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, recâștigându-și independența abia în 1991, odată cu prăbușirea URSS.

Extinderea capacităților militare rusești

Raportul subliniază că Rusia nu are alternative interne pentru piesele de drone, fiind dependentă de aprovizionarea din Occident.

„Guvernul chinez facilitează cooperarea bilaterală și transferurile ascunse de componente cu dublă utilizare prin intermediul unor companii private”, se arată în document.

„Această strategie ar putea reduce dependența Rusiei de componentele occidentale și, pe termen lung, ar putea diminua capacitatea Occidentului de a influența acest domeniu”, avertizează raportul.

Serviciile estoniene susțin că și birourile unor companii occidentale din China sunt implicate în aceste scheme.

Rusia investește masiv în extinderea producției de drone, inclusiv în dezvoltarea unei versiuni avansate a dronelor iraniene unidirecționale, mai arată raportul.

Kremlinul intenționează să își mărească forțele armate la 1,5 milioane de militari, față de 600-700 de mii în toamna lui 2022, trimițând noi unități în Ucraina pentru experiență de luptă.

După război, aceste unități ar putea fi dislocate de-a lungul granițelor cu statele NATO, inclusiv cele baltice, a avertizat Rosin, care a îndemnat Alianța să își consolideze prezența în regiune.

În ceea ce privește negocierile, Rusia ar fi „dispusă, în principiu”, să discute un armistițiu în Ucraina, dar doar „pentru a câștiga timp”, întrucât președintele Vladimir Putin nu și-a abandonat „ambițiile imperiale”, a mai spus Rosin.

În orice astfel de negocieri, Moscova ar putea cere NATO să își retragă trupele de la granițele estice ale Alianței, ceea ce i-ar conferi Rusiei un avantaj strategic în regiunea baltică.

Rusia neagă că ar avea ambiții expansioniste față de vecinii săi, susținând că a fost nevoită să trimită trupe în Ucraina pentru a contracara ceea ce consideră a fi o amenințare din partea Occidentului ostil și agresiv.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.