Costul finanțării pentru stat rămâne aproape de maximele ultimilor ani

Randamentul obligațiunilor guvernamentale românești pe 10 ani a fost de 8,47% joi, 8 mai, potrivit cotațiilor din piața interbancară extrabursieră (OTC) pentru acest termen de maturitate. Nivelul reflectă în continuare costuri ridicate de împrumut pentru statul român, în condițiile unui context macroeconomic tensionat și al unei presiuni persistente din partea piețelor asupra datoriilor publice ale țărilor emergente.

Randamentul actual, deși mai mic decât vârful istoric atins în decembrie 2008 — când a urcat la 14,01% pe fondul crizei financiare globale —, se menține totuși la un nivel ridicat în comparație cu media ultimului deceniu. Acest indicator este unul esențial pentru încrederea investitorilor în sustenabilitatea finanțelor publice ale unei țări, dar și pentru costurile directe ale statului român în atragerea de bani de pe piețele interne și externe.

Presiune pe buget și impact în economie

Un randament de 8,47% înseamnă că statul trebuie să plătească dobânzi semnificative pentru a atrage bani de pe piață, ceea ce pune presiune suplimentară asupra bugetului național. În contextul în care România are un deficit bugetar estimat la peste 5% din PIB în 2024, cu angajamente financiare majore în zona pensiilor, salariilor și investițiilor publice, costul ridicat al finanțării devine un factor de risc.

În plus, randamentele mari influențează și mediul privat. Companiile și băncile se confruntă cu dobânzi mai mari la finanțare, ceea ce poate descuraja investițiile și poate încetini ritmul de creștere economică. Acest fenomen este amplificat într-un context internațional în care marile economii încep să relaxeze politicile monetare, dar România încă nu beneficiază de aceleași efecte pozitive asupra randamentelor obligațiunilor.

Un semnal pentru investitori

Nivelul ridicat al randamentului de 10 ani este adesea interpretat ca un semnal de precauție din partea investitorilor în ceea ce privește riscul asociat cu economia românească și stabilitatea politicilor fiscale. În lipsa unor reforme credibile și a unei consolidări bugetare reale, acest randament ar putea rămâne la cote ridicate sau chiar crește în viitorul apropiat, mai ales în contextul unui an electoral cu potențial derapaj fiscal.

Pentru comparație, alte state din regiune, precum Polonia sau Ungaria, înregistrează randamente cuprinse între 5,5% și 7%, în funcție de dinamica inflației și de percepția piețelor. Diferența în defavoarea României semnalează un risc suveran perceput mai mare, alimentat și de incertitudinile politice și de instabilitatea legislativă.

O evoluție de urmărit îndeaproape

Evoluția randamentelor obligațiunilor guvernamentale va rămâne un indicator cheie pentru sănătatea fiscală a României. În lipsa unor corecții structurale în buget și a unei reveniri a încrederii investitorilor, finanțarea deficitului ar putea deveni tot mai costisitoare pentru stat, cu efecte negative în lanț asupra întregii economii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.