Cât ia statul din fiecare litru de benzină? România, sub lupa Comisiei Europene

România se confruntă cu o nouă rundă de scumpiri la carburanți, pe fondul creșterii cotațiilor internaționale și al presiunilor fiscale interne. În acest context, datele publicate de Comisia Europeană în cadrul buletinului săptămânal privind prețurile la petrol evidențiază cât încasează fiecare stat membru din taxe și accize aplicate benzinei și motorinei.

Analiza comparativă arată că diferențele dintre state sunt considerabile, iar structura fiscală influențează decisiv prețul final suportat de consumatori.

România, sub media UE la taxare, dar cu presiune pe consumatori

Potrivit datelor centralizate la nivel european, România rămâne printre statele cu un nivel mai redus al taxării carburanților comparativ cu media Uniunii Europene. Ponderea accizelor și a TVA în prețul final este mai mică decât în țări precum Franța, Italia, Germania sau Olanda, unde taxele pot reprezenta peste 50–60% din prețul la pompă.

Cu toate acestea, chiar dacă nivelul absolut al taxării este inferior celui din Europa Occidentală, impactul asupra populației este mai accentuat în România din cauza diferenței de venituri. Practic, o taxă mai mică procentual poate deveni mai apăsătoare raportată la puterea de cumpărare.

În cazul benzinei și motorinei comercializate în România, statul încasează o combinație de accize fixe și TVA aplicat la prețul final, ceea ce înseamnă că orice creștere a cotațiilor internaționale sau a marjelor comerciale aduce automat venituri suplimentare la buget prin TVA.

Cine încasează cel mai mult din taxe în UE

Statele din Europa de Vest conduc clasamentul în ceea ce privește nivelul taxelor colectate din carburanți. Franța și Italia se remarcă prin accize ridicate, la care se adaugă cote mari de TVA. Germania aplică, de asemenea, un nivel consistent de taxare, ceea ce face ca o parte importantă din prețul final să reprezinte venit bugetar.

În țările nordice, taxarea este și mai accentuată, în linie cu politicile de tranziție verde și descurajare a consumului de combustibili fosili.

La polul opus, statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, Bulgaria sau Ungaria, mențin un nivel mai redus al accizelor, însă diferențele față de Vest s-au diminuat treptat în ultimii ani, pe fondul alinierii la directivele europene privind nivelurile minime obligatorii de taxare.

Contextul scumpirilor accelerate din România

Creșterea recentă a prețurilor la pompă în România este influențată de mai mulți factori: evoluția cotațiilor petrolului Brent, fluctuațiile cursului leu–dolar și structura fiscală internă. În condițiile în care TVA este aplicat procentual la prețul final, orice majorare a cotației petrolului se traduce automat într-o creștere a încasărilor bugetare.

Astfel, chiar dacă România nu se află în topul european al taxării carburanților, statul beneficiază de pe urma scumpirilor prin mecanismul fiscal existent.

Pentru consumatori, însă, efectul este direct: costuri mai mari la transport, presiune suplimentară asupra prețurilor bunurilor și serviciilor și un impact în lanț asupra inflației.

În acest context, dezbaterea privind nivelul accizelor și eventualele măsuri de temperare a prețurilor revine în prim-plan, mai ales într-o perioadă în care energia și mobilitatea rămân factori esențiali pentru economie.