"În eventualitatea în care un părinte donează un bun sau chiar întreaga sa avere unei alte persoane, rudele care ar veni în mod normal la moștenirea donatorului nu pot face nimic atâta timp cât donatorul este în viață. Legea îi recunoaște acestuia dreptul de a dispune de propria sa avere după bunul plac în timpul vieții, chiar dacă printr-o asemenea conduită moștenitorilor săi nu le-ar mai rămâne nimic. 

Totuși, în cazul actelor cu titlu gratuit, așa cum este donația, moștenitorii pot ataca aceste acte, dacă ele încalcă rezerva lor succesorală, solicitând-o. Această acțiune poate fi însă intentată doar după decesul donatorului.

Rezerva succesorală este partea din moștenire care se cuvine anumitor persoane (descendenți, soț supraviețuitor și părinți) în temeiul legii, și chiar împotriva voinței defunctului.

Așadar, dacă donatorul a donat în timpul vieții anumite bunuri sau chiar întreaga sa avere, încălcând această cotă minimă (rezerva) la care moștenitorii săi au dreptul, ei pot abia acum să atace actele respective. Cum între data donației și momentul în care rudele pot în sfârșit să o atace poate trece un număr mare de ani, o asemenea acțiune prezintă dificultăți practice: fie bunul nu mai există, fie persoana care a primit bunul nu mai poate fi găsită, fie persoana a devenit între timp insolvabilă etc . 

Chiar și în eventualitatea în care vor avea succes, moștenitorii urmează să dobândească doar o cotă din bunurile donate, cotă care urmează să se stabilească în concret. 

În timpul vieții donatorului, o acțiune prin care rudele ar ataca donația nu are nicio șansă să fie admisă de instanță. Așadar, nu se pune problema de o eventuală despăgubire din partea părintelui care donează averea ce ar reveni în mod normal rudelor sale", a declarat avocatul.

Alexandru Sima este Senior Associate în cadrul Săvescu și Asociații, Baroul București, Specializat în Drept civil și Drept comercial.

Ești înscris în Biroul de Credit? Avocatul Sima îţi spune cum poți scăpa

Biroul de Credit este o societate de drept privat care administreaza o baza de date organizata in sistem centralizat, care contine date referitoare la activitatea de creditare desfasurata de institutiile financiar-bancare, autorizate potrivit legii.

Avocatul Alexandru Sima a vorbit despre soluțiile pe care le au românii pentru a putea scăpa de Biroul de Credit.

"Cât timp poate cineva să fie înscris?

Înregistrările făcute în Biroul de credit se mențin pentru o perioadă de 4 ani. Dacă figurați înscris și după această perioadă, trebuie să formulați o cerere de ștergere din Biroul de credit. 

Ce prejudicii îi va aduce afișarea în biroul de credit?

O persoană cu istoric negativ în Biroul de credit va avea dificultăți în obținerea unui împrumut, întrucât băncile accesează această bază de date atunci atunci când analizează oportunitatea acordării unui credit, ducând de multe ori la acordarea împrumutului în condiții mai dezavantajoase sau chiar la refuzul acordării acestuia.

Poate face o cerere să fie șters de acolo?

Există posibilitatea de a formula o cerere pentru ștergerea din Biroul de credit, dar motivele care se pot invoca sunt limitate. Fie perioada de stocare a expirat și totuși datele încă sunt înscrise, fie, înainte de expirarea perioadei de stocare, datele au fost prelucrate fără a se respecta dispozițiile legale. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.