Cafeaua devine din ce în ce mai scumpă în Uniunea Europeană

DCBusiness Team / 06 oct 2022, 16:23
Foto: Pexels.com
Foto: Pexels.com

Ceaşca zilnică de cafea devine din ce în ce mai scumpă în Uniunea Europeană.

Să-ţi începi ziua cu o cană mare de cafea fierbinte este o rutină zilnică pentru mulţi dintre noi, însă recentele creşteri de preţuri ar putea face acest obicei matinal aproape un lux.

Datele pentru luna august 2022 arată că preţul cafelei în UE a fost în medie cu 16,9% mai ridicat decât în august 2021, în timp ce în august 2021 preţul cafelei în UE a fost în medie cu 0,5% mai ridicat decât în august 2020, arată joi Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Din octombrie 2021, rata anuală a inflaţiei este în creştere.

Pentru cei care îşi beau cafeaua cu lapte şi/sau zahăr, acest ritual de dimineaţă ar putea fi chiar mai scump deoarece preţurile acestor produse au crescut semnificativ în ultimul an. Preţul laptelui proaspăt integral s-a majorat în medie cu 24,3% între august 2021 şi august 2022, iar cel pentru lapte proaspăt cu conţinut scăzut de grăsimi a urcat în aceeaşi perioadă cu 22,2%.

În august 2022, preţul zahărului înregistra o creştere anualizată de 33,4%, faţă de un avans anual de 0,8% în august 2021.

La toate cele patru produse s-au înregistrat creşteri de preţuri în toate statele membre UE, cu excepţia Maltei, unde nu s-a raportat o modificare a preţului laptelui proaspăt cu conţinut scăzut de grăsimi.

Analizând cele mai semnificative creşteri de preţuri pentru fiecare produs, Lituania şi Estonia sunt campioane la trei din patru produse: cafea şi lapte proaspăt cu conţinut scăzut de grăsimi în ambele, lapte proaspăt integral (45,8%) în Lituania şi zahăr (81,2%) în Estonia.

Cele mai mari creşteri de preţuri în august 2022 au fost raportate la zahăr, în special în Polonia (109,2%), Estonia (81,2%), Letonia (58,3%), Bulgaria (44,9%) şi Cipru (43,2%).

În privinţa preţului cafelei, cele mai mari creşteri în august 2022 au fost în Finlanda (43,6%), Lituania (39,9%), Suedia (36,7%), Estonia (36,4%) şi Ungaria (34,3%).

Fanii laptelui din Ungaria, Lituania şi Croaţia s-au confruntat cu creşteri semnificative ale preţurilor, atât la laptele proaspăt integral cât şi în cazul laptelui proaspăt cu conţinut scăzut de grăsimi. Cel mai semnificativ avans al preţului laptelui proaspăt integral în august 2022 a fost în Ungaria (51,7%), Lituania (46,8%), Croaţia (43,5%), Cehia (43,3%) şi Letonia (40,1%), iar în cazul laptelui proaspăt cu conţinut scăzut de grăsimi în Lituania (50,2%), Croaţia (41,2%), Estonia (38,9%), Germania (30,6%) şi Ungaria (30,1%). 

 

Citeşte şi: Banca Mondială a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică a României în 2022

 

Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 4,6%, a indicat marţi Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects).

Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna iunie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans de 2,9% în acest an.

În schimb, previziunile pentru 2023 au fost înrăutăţite, indicând o expansiune a economiei României de 3,2%, faţă de un avans de 3,7% estimat în iunie, în timp ce prognoza pentru 2024 nu a fost modificată, indicând o creştere de 3,9%.

Economia românească a avut o evoluţie peste aşteptări în primul semestru din 2022, înregistrând un avans de 5,8%, datorită consumului privat robust şi a semnelor timpurii a redresării investiţiilor. Perspectivele depind de evoluţiile războiului din Ucraina şi de impactul acestuia asupra economiei europene. Deficitul fiscal este pe un trend descrescător, dar rămâne la un nivel ridicat. Sărăcia ar urma să scadă la 11,7% în 2022, se arată în raportul realizat de Banca Mondială.

Instituţia apreciază că România a realizat în ultimele două decenii un succes impresionant în creştere şi prosperitate. Totuşi, şocul provocat de pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina au expus vulnerabilităţile structurale ale economiei, inclusiv sărăcia persistentă şi disparităţile în privinţa oportunităţilor economice ale regiunilor şi între zonele urbane şi rurale, rigidităţile structurale pe piaţa forţei de muncă, slăbiciunea politicii fiscale şi constrângerile instituţionale semnificative care afectează utilizarea eficientă a resurselor.

Gospodăriile sărace şi vulnerabile au fost afectate în mod disproporţionat de creştere preţurile la alimente şi energie, în pofida plafonării preţurilor la gaze şi electricitate la niveluri reduse, până în martie 2023, pentru gospodăriile cu un consum lunar mediu mai scăzut. Redresarea solidă a economiei a contribuit la scăderea ponderii românilor care trăiesc cu mai puţin de 6,85 dolari pe zi la paritatea puterii de cumpărare (PPP) din 2017, la 11,7% în 2022, de la 12,1% în 2021.

Principalele provocări pe termen scurt sunt ţinerea sub control a efectelor socio-economice ale conflictului în regiune şi ale răbufnirilor pandemiei de COVID-19, apreciază Banca Mondială.

Presiunile inflaţioniste semnificative au dus la înăsprirea politicii monetare, după o orientare flexibilă. Dezechilibrele externe ridicate se adaugă presiunilor asupra cursului de schimb şi aversiunii faţă de risc a pieţelor. Absorbţia maximă şi eficientă a fondurilor din Cadrul financiar multianual al UE şi Next Generation, alături de reformele susţinute de aceste programe, vor fi cruciale pentru o redresare durabilă şi sprijinirea eforturilor de consolidare fiscală.

Economia românească a crescut cu 5,8% în primul semestru din 2022, datorită consumului privat robust, în timp ce investiţiile au arătat semne de redresare, datorită noilor lucrări de construcţii. Consumul privat robust, cuplat cu perturbările din lanţurile globale de aprovizionare şi dificultăţile cu care s-a confruntat comerţul au dus la adâncirea deficitului comercial.

Creşterea a fost condusă de sectorul TIC, care a beneficiat de adoptarea tehnologiilor digitale de către companii. Sectorul construcţiilor s-a redresat, sprijinit de revenirea segmentului de clădiri non-rezidenţiale. Redresarea economiei şi constrângerile cu care se confruntă forţa de muncă au redus rata şomajului la 5,3% în iunie 2022, de la nivelul ridicat din timpul pandemiei, de 6,7% în iunie 2020. Lipsa de angajaţi, cuplată cu inflaţia mai ridicată, a dus la creşteri salariale, în iunie 2022 înregistrându-se o creştere a salariilor nominale nete cu 12,3% în ritm anual.

În schimb, rata anuală a inflaţiei a accelerat la 15% în iulie 2022, în urma creşterii preţurilor la electricitate şi gaze. Presiunile inflaţioniste au determinat BNR să majoreze gradual dobânda, până la 5,5% în august 2022. Creditarea sectorului privat a rămas solidă, înregistrând o creştere anuală de 17,5% în iunie 2022. Veniturile mai ridicate au compensat majorarea cheltuielilor, dar presiunile fiscale rămân semnificative, deoarece cheltuielile curente şi subvenţiile pentru energie ar putea adânci deficitul anul acesta, se arată în raport.

Redresarea economiei şi a pieţei forţei de muncă înseamnă că cei mai mulţi angajaţi au revenit la muncă, ceea ce a ajutat la aducerea veniturilor gospodăriilor aproape de nivelul de dinaintea crizei. Totuşi, datele unui studiu din iunie 2022 arată că 75% dintre români încă sunt îngrijoraţi în legătură cu economia. Mai mult, creşterea preţurilor la alimente şi energie au afectat puterea de cumpărare a gospodăriilor, în special la cele sărace şi vulnerabile.

Războiul din Ucraina şi noi perturbări ale lanţurilor globale de aprovizionare vor continua să afecteze economiile din ţările unde se află migranţii români, ceea ce va duce la scăderea remitenţelor. În pofida redresării economiei, sărăcia ar urma să scadă doar modest, la 11,7% în 2022 şi să rămână peste nivelul de dinaintea crizei.

Economia României ar urma să crească cu 4,6% în 2022, dar estimările sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine. O încetinire a economiei mondiale şi o posibilă recesiune la principalii parteneri comerciali ar putea afecta avansul economiei României în 2023. Perspectivele de creştere depind de câţiva factori - răbufniri ale pandemiei de COVID-19, evoluţia inflaţiei, în special legată de preţurile la alimente şi energie, şi severitatea conflictului din regiune şi impactul lui asupra economiei europene, în care România este solid integrată, consideră Banca Mondială.

Capacitatea României de a absorbi fondurile europene va fi critică pentru un proces de redresare sustenabil, verde şi favorabil incluziunii. Reformele şi investiţiile masive din programele UE ar trebui să atenueze parţial impactul dobânzilor mai ridicate şi a incertitudinilor privind investiţiile private. De asemenea, fondurile europene ar trebui să atenueze unele din presiunile fiscale provocate de război şi preţurile ridicate la alimente şi energie.

Pe termen mediu, deficitele fiscale vor rămâne ridicate. Eforturile de consolidare fiscală rămân critice şi ar trebui să rezolve problema deficitului structural ridicat, care necesită reforme pentru întărirea mobilizării veniturilor şi majorarea eficienţei cheltuielilor.

Până în 2024, sărăcia ar urma să scadă la nivelul de dinaintea crizei. Totuşi, preţurile ridicate la alimente şi energie şi scăderea remitenţelor ar putea însemna în următorii ani un proces de redresare mai îndelungat pentru segmentele de populaţie vulnerabile. Un război prelungit în Ucraina ar putea slăbi semnificativ creşterea şi pe termen scurt ar putea duce la sporirea sărăciei, avertizează Banca Mondială.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.925
Diferența -0.0059
Zi precendentă 4.9309
USD
Azi 4.7278
Diferența -0.0112
Zi precendentă 4.739
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 27-11-2022
EUR flag1 EUR = 4.9250 RON
USD flag1 USD = 4.7278 RON
GBP flag1 GBP = 5.7274 RON
CHF flag1 CHF = 5.0120 RON
AUD flag1 AUD = 3.1913 RON
DKK flag1 DKK = 0.6623 RON
CAD flag1 CAD = 3.5438 RON
HUF flag1 HUF = 0.0120 RON
JPY flag1 JPY = 0.0340 RON
NOK flag1 NOK = 0.4776 RON
SEK flag1 SEK = 0.4545 RON
XAU flag1 XAU = 266.4903 RON
Monede Crypto
1 BTC = 78143.77RON
1 ETH = 5749.62RON
1 LTC = 360.49RON
1 XRP = 1.90RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 4.06% p.a.
ROBOR:
3 luni: 7.85%
6 luni: 8.04%
12 luni: 8.27%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 11569.94 -0.05%
BET-BK 2172.04 0.31%
BET-FI 49976.43 0.91%
BET-NG 868.90 0.73%
BET-TR 22505.00 -0.05%
BET-TRN 22392.61 -0.05%
BET-XT 1015.54 0.14%
BET-XT-TR 1962.86 0.14%
BET-XT-TRN 1953.73 0.14%
BETAeRO 828.71 -0.05%
BETPlus 1728.87 -0.07%
RTL 26019.16 -0.08%

Opinii

Care sunt dificultățile cu care se vor confrunta economia și oamenii
Numai ei știu adevărul despre această majorare

Acesta este adevărul despre majorarea pensiilor cu 12,5%

Un procent de creștere decis cu dificultate,...

Profesorul Mircea Coșea

Mircea Coșea: Suntem într-o economie de război; Guvernul nu ne protejează

Profesorul și analistul de economie Mircea...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0